Putere și corupție: Matricea Stăpân-Sclav

Motto: „Nesupunerea, în ochii oricărei persoane care a citit istoria, este virtutea originală a omului. Prin nesupunere și revoltă s-au făcut progrese.”

– Oscar Wilde

Oscar Wilde

În ciuda variației infinite a gândirii politice, există patru tipuri de gânditori în societatea noastră: idioți, zeloși, elitiști și patrioți. Se poate observa că există și patru tipuri de instituții; guvernamentale, instituții religioase, corporative și media, de multe nuanțe și variație. Și există cele patru tipuri de minciună pe care aceste instituții le folosesc, pentru a corupe și a controla gândirea și ființa noastră. Instituțiile guvernamentale corup cultura. Instituțiile religioase corup spiritualitatea. Instituțiile corporative corup comerțul. Instituțiile mass-media corupt gândirea. Astăzi, o astfel de corupție instituțională devine neclintită în momentul în care aceasta a devenit nerostit normală și vorbind despre aceasta este în mod liniștit privită ca o perturbare, ca dizidență.

Într-o lume dreaptă, în care dreptatea era o normă, ofițerii de poliție ar fi menținători ai păcii sociale care să respecte legile, iar legalitatea își va desfășura cursul în paralel cu moralitatea; guvernul va guverna pentru popor; mass-media ar împărtăși informații cu exactitate și liber, fără părtinire; și instituțiile religioase ar promova individualizarea spirituală. Dar nivelul corupției este în esență, relativ la nivelul de înțelegere al populației. Corupția nu poate înflori într-o societate transparentă și bine informată. Cu cât o comunitate este mai conștientă de funcțiile instituțiilor lor, cu atât comunitatea cere ca legalitatea să fie paralelă cu moralitatea etc.

În esență, instituțiile corupte, într-o măsură sau alta, înrobesc indivizii față de aceste instituții. Instituțiile devin mai întâi corupte de către indivizi și în timp, aceste instituții sunt utilizate pentru coruperea în continuare a persoanelor din această societate. Instituțiile noastre sunt concepute să ne limiteze accesul la cunoaștere și deci gândirea noastră și să promoveze idolatria politică și elitismul ca nou ideal politic – și ca rezultat, mulți din societatea noastră nu sunt capabili să înțeleagă diferența dintre legal și moral, cu atât mai puțin de ce acestea două au deviat una de cealaltă. Nu este cu adevărat necesar să se efectueze cercetări ample sau să se formuleze o vastă „teorie a conspirației”, deoarece se referă la problema instituțiilor corupte care înrobesc indivizi. Este nevoie doar de o observație obiectivă a realității noastre actuale și de o ușoară înțelegere a trecutului. După cum spune cântecul lui Ice T. cu același nume, „totul este corupt”. Dacă sclavia este închisoare literală sau mentală, servitute prin îndatorare sau cooptare spirituală, sau manipulare psihologică în masă, rezultatul este sclavia.

„Dacă doriți o viziune a viitorului, imaginați-vă o cizmă în bot pe o față umană – pentru totdeauna” – George Orwell, 1984

Da, instituțiile înrobesc indivizii. Mai degrabă decât să sublinieze observațiile legitime ale unor indivizi contemporani scoși de instituțiile menționate, poate că ar fi înțelept să revedem exact ceea ce spun marii gânditori ai lumii occidentale.

Lord Acton

John Dalberg-Acton

John Dalberg-Acton (1834-1902) a fost scriitor și politician, iar cuvintele sale fac parte dintr-un model de gândire fundamental, ori de câte ori oamenii doresc în mod conștient să reformeze instituțiile noastre pentru a servi libertății și corectitudinii: „Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe absolut”.

Bineînțeles, întreaga declarație este chiar mai revelatoare decât fragmentul bine cunoscut:

„Nu pot accepta canonul tău că trebuie să-l judecăm pe Papă și pe Rege, spre deosebire de alți bărbați, cu o prezumție favorabilă că nu au greșit. Dacă există o prezumție, aceasta este inversă față de deținătorii puterii, crescând odată cu creșterea puterii. Responsabilitatea istorică trebuie să înlăture lipsa de răspundere juridică. Puterea tinde spre corupție și puterea absolută corupe absolut. Oamenii buni sunt aproape întotdeauna răi, chiar și atunci când exercită influență și nu autoritate: mai mult atunci când superadăugați tendința sau certitudinea corupției prin autoritate. Nu există o erezie mai rea decât faptul că biroul sfințește deținătorul.” – Lord Acton

Găsirea adevărului în corupție este ca și cum ai găsi apă curată într-o societate industrializată. Știm, prin dovezi, că guvernele și corporațiile vor folosi totul pentru a minți, inclusiv știința, făcându-o astfel încât să distingă adevărul între prezentarea statisticilor (etimologia: matematica de stat) și validarea științifică ce necesită nu numai o înțelegere a matematicii și a fizicii, ci și a politicilor și a prejudecăților. Cea mai bună tehnică pentru găsirea adevărului în mijlocul corupției este eliminarea preconcepțiilor (cât mai mult posibil) și simplificarea contemplației realității (cât mai mult posibil). În mare parte, corupția pe care o evidențiază Lordul Acton exercită controlul prin distorsionarea percepției și, prin urmare, a realității care se manifestă. Astfel, este util să renunțăm la preconcepții pentru a pătrunde în adevăr, altfel vom vedea lucrurile așa cum ne place, așa cum preferăm, sau așa cum țin de preconcepțiile noastre.

Aruncați o privire asupra ceea ce budiștii se referă la mintea începătorului. Această tehnică abordează toate lucrurile prin interogarea nevinovată a unui copil. O altă tehnică pe care o consider utilă este să te prefaci că ești orb. Dacă nu ați puteați vedea imagini, ci doar ați putea contempla povestea, percepția dvs. asupra situațiilor se poate schimba prin simplificare. Acest lucru poate fi util pentru a oferi o claritate suficientă, pentru a utiliza apoi alte forme legitime de observare. Lumea a fost profund divizată în timpul vieții Lordului Acton, împărțită printr-o prăpastie între cei care aveau și cei care nu aveau (ca și în prezent, defapt, n.b.). Simpla observație făcută de Lordul Acton – că cei care au putere este mult mai probabil să fie corupți față de ceilalți, pentru că ei au puterea de a fi așa – precum și raționamentul din spatele ei este la fel de adevărat astăzi ca atunci.

Iar prăpastia dintre cei ce au și cei ce n-au este mai mare decât oricând. Astăzi, dincolo de regula Lordului Acton este o observație și mai tulburătoare, că majoritatea lumii se implică sau este blocată într-un sistem bolnav de Stăpân și Sclav.

Georg Hegel

Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filozoful cel mai bine cunoscut pentru conceptualizarea modelului dialectic hegelian și al modelului de gândire „teză, antiteză și sinteză” pe care l-am expus aici, a format și filosofia Stăpân și Sclav.

Într-o explorare extraordinară a istoriei lumii și a evoluției conștiinței umane, teoria lui Hegel prezintă un adevăr extraordinar și convingător; lumea este formată din stăpâni și sclavi și niciodată nu va deveni conștientă decât dacă acest model este rupt și remodelat. Mai mult, cu cât sunt mai conștienți indivizii, cu atât va fi mai puțin probabil să înrobească pe alții sau să accepte sclavia. Într-adevăr, observarea cu Mintea Începătorului, sau observând ca și un orb, cu siguranță indică această dinamică. Prezentarea centrală a Filosofiei Hegeliene a Stăpânului și Sclavului este că atunci când o conștiință se întâlnește cu cealaltă, cea mai puternică o va înrobi pe cealaltă. Dacă sclavul nu se răzvrătește, acest status quo va rămâne; și nici nu devine conștient.

Dacă Sclavul devine conștient, există o revoluție. Numai atunci este și Stăpânul conștient. Numai atunci când Revolta Sclavului sunt fie Sclavul, fie Stăpânul Conștient. În rezumat, numai în revoluție există o transformare a conștiinței internă și externă. Numai atunci când cineva se ridică și blesteamă „M*** autorităților”, un partid (sau grup) este obligat spre realizarea conștiinței. În lumea războinică de astăzi, singura revoluție este schimbarea prin mijloace pașnice; prin înțelegere. Filosofia Stăpânului și a Sclavului este profundă și demnă de citire și cercetare ulterioară. Dar acum, lumea nu este doar alb-negru. Lumea poate fi în principal formată din starea alb-negru/rău-bine a stăpânilor și a sclavilor, dar, ca în toate lucrurile, există și zone gri. Poate că astfel oamenii pot atât de ușor să nege că sunt într-o situație dificilă.

Stăpânii și Sclavii – Sofisticații și Rudimentarii

Pentru a înțelege această situație dificilă, ca și în cazul tuturor gândirilor globale, trebuie să luăm în considerare această situație folosind o matrice de patru. Lumea noastră divizată este alcătuită nu numai din Stăpâni și Sclavi, ci și din Sofisticați și Rudimentari. Sofisticații sprijină și folosesc sistemul Master/Slave, în timp ce Rudimentarii îi sprijină pe sclavi și încearcă să instige revolta, pentru a declanșa dezvoltarea conștiinței atât a sclavilor cât și a stăpânilor. Pe cât posibil, oriunde sunt, trebuie să-i chemăm pe Stăpâni și pe Sofisticați pentru ceea ce sunt; furnizorii și binefăcătorii sclaviei. Și, în același timp, trebuie să facem orice încercare de a inspira mai mulți sclavi să devină Rudimentari și să scuture jos cătușele – și pe hărțuitorii lor.

Poate că una dintre cele mai importante ajustări care trebuie făcute și inspirându-i pe alții este să urmărească să distingă în mod activ indivizii de instituții, și mai subtil, construcții de individualizare de cele ale instituționalizării. Pentru a realiza această recunoaștere importantă, este necesară examinarea concentrată. Nu este nevoie de o teorie sau filosofie complexă, ci doar de o recunoaștere a instituțiilor și a indivizilor din jurul nostru.

Întreabă-te:

Sunt cele patru tipuri de instituții – guvernamentale, religioase, corporative și media – care deservesc cu adevărat societatea noastră sau sunt situații corupte sau ambele?

De ce accept ca normal, ca liderii națiunii noastre să mintă? Ca indivizii să se comporte ca și cum ar fi instituții, ascunzându-se în spatele protejării voalurilor instituționale?

Într-o lume dreaptă în care dreptatea era normă, corporațiile ar fi trebuit să pirateze drepturile indivizilor, ale personalității? Guvernul ar lua drepturile de la oameni și le va acorda corporațiilor?

Ar fi instituțiile religioase, presupuse bastioane ale carității, printre cele mai bogate din lume?

Oare mass-media va omite raportarea unor evenimentele majore ale lumii, în timp ce va expune altele prin repetări nesfârșite?

Guvernul corupe cultura, religia corupe spiritualitatea, corporațiile corup schimburile și economia și mass-media corupe gândirea și intuiția din jurul tău…

În timp ce înfrângerea instituțională a societății noastre continuă, poate cea mai importantă distincție pe care o putem menține astăzi este întotdeauna diferențierea dintre persoane și instituții. Numai acea înțelegere ar putea declanșa conștiința care încheie ciclul Stăpân/Sclav al corupției.

Traducere și adaptare după humansarefree.com