Cum se schimba creierul cand meditezi

Last Updated on May 4, 2016 by Patrick

Nu de mult, majoritatea dintre noi am crezut ca creierul cu care ne-am nascut este static, ca dupa o anumita varsta, circuitele neuronale pe care le avem sunt singurele care ne raman.

Deruland inainte cu un deceniu sau doua, si incepem sa observam opusul: creierul este conceput sa se adapteze in permanenta. Neurologul de renume mondial Richie Davidson, de la Centrul de Investigare a Mintilor Sanatoase de la Universitatea din Wisconsin, Madison, impreuna cu colegii sai, vor ca noi sa cunoastem trei lucruri: 1) iti poti antrena creierul pentru a se schimba, 2) schimbarea este masurabila si 3) noi moduri de a gandi il schimba in bine.

Este greu de inteles cum se pot face aceste lucruri. Practicarea meditatiei nu este la fel ca si cand am lua o pastila, sau un alt paliativ care actioneaza rapid, intrand in circuitul nostru sanguin, trecand de Bariera Sanguina din Creier, daca e nevoie, ca sa produca o senzatie imediata, sau sa o amorteasca.

Dar tocmai cum invatam sa cantam la pian prin exercitiu, acelasi lucru este valabil pentru cultivarea bunastarii si fericirii. Davidson a relatat revistei Mindful in numarul din August 2014 ca creierul continua sa se schimbe de-a lungul intregii sale durate de viata. Iar acestea sunt vesti bune:

Putem contura in mod intentionat directia schimbarilor de plasticitate in creierul nostru. Concentrandu-ne pe ganduri sanatoase, de exemplu, si conducand intentiile noastre in aceste moduri, putem eventual sa influentam plasticitatea creierului nostru si sa le conturam in moduri in care ne pot fi benefice. Aceasta ne conduce la concluzia inevitabila ca valori precum bunavointa si bunastarea ar trebui sa fie cel mai bine privite ca abilitati.

Davidson adauga faptul ca cercetarea asupra neuroplasticitatii le ofera neurologilor un cadru de lucru pentru urmarirea cercetarilor in meditatie. Iar CIMS a observat ca “chiar si intervale scurte de practica”, chiar si 30 de minute de meditatie pe zi, “pot induce modificari masurabile in creier” care pot fi urmarite pe un scanner cerebral.

Bazate pe cercetari recente, am decis sa impartasesc cu voi patru moduri in care creierul nostru se poate schimba cand ne interiorizam:

Creste Materia Cenusie / Grosimea Corticala in urmatoarele zone-cheie:

– Cortexul Anterior Cingular:

Schimbari crescute ale materiei cenusii au fost observate in Cortexul Anterior Cingular (CAC), care este o zona localizata in spatele lobului frontal al creierului. Acesta a fost asociat cu functii precum procesele de auto-reglare, inclusiv capacitatea de a monitoriza conflictele de atentie, si permite o mai mare flexibilitate cognitiva.

– Cortexul Prefrontal:

O densitate crescuta a materiei cenusii a fost de asemenea observata in lobul prefrontal, care este responsabil in primul rand pentru functiile de executare precum planificarile, rezolvarea problemelor si reglarea emotionala.

– Hipocampul:

Grosimea corticala crescuta a fost remarcata de asemenea in hipocamp. Acesta face parte din sistemul limbic care guverneaza memoria si invatarea si este extraordinar de predispus la stres si la tulburarile legate de stres, cum ar fi depresia sau tulburarea de stres posttraumatic.

Scade marimea Amigdalei:

Studiile au aratat ca amigdala, cunoscuta sub numele de centrul “lupta sau fugi” al creierului nostru si sediul emotiilor noastre de frica si anxietate, isi scade volumul celulelor sale cerebrale dupa urma practicarii meditatiei.

Scade sau creste functionarea anumitor retele sau conexiuni neuronale:

Nu numai ca amigdala se micsoreaza dupa practica meditatiei, dar conexiunile functionale dintre amigdala si cortexul prefrontal sunt diminuate. Acest lucru permite mai putina reactivitate, si, de asemenea, netezeste calea pentru conexiunile dintre zonele asociate cu functii cerebrale de ordin superior ca sa fie fortificate (precum atentia, concentrarea etc.).

Se reduce activitatea in Centrul “Eu-lui” din Creier:

Practica meditatiei este implicata in scaderea activarii si potolirea retelei cerebrale a modului nostru implicit de functionare, care este uneori mentionata ca “mintea de maimuta ratacitoare”. Aceasta retea este activa atunci cand mintea noastra nu are directie trecand de la gand la gand, un raspuns care este uneori asemanat cu rumegarea si nu intotdeauna rezoneaza cu starea de fericire generala.

Impactul pe care meditatia o exercita asupra creierului este confirmata de disciplina: o recunoastere fara graba si consecventa a realitatilor noastre si capacitatea de a face un pas inapoi, de a deveni mai constienti, mai ingaduitori, mai putin judecatori si mai putin reactionari. Asa cum cantatul la pian iar si iar de-a lungul timpului fortifica si sustine retelele cerebrale asociate cu acesta, cu timpul, meditatia poate face ca creierul, si, prin urmare, si pe noi, sa ne echilibram mai eficient, cu o inclinatie pentru raspuns constient in lume in loc sa reactionam fara sa gandim inainte.

Sursa: How the brain changes when you meditate.

Vezi si: Regenerarea materiei cenusii a creierului prin meditatie.