Soaptele Copacilor: Izvor de Primavara

Last Updated on August 1, 2016 by Patrick

Primavara este un mod al Naturii de a spune, “Sa petrecem!”.

Robin Williams.

Iata ca a venit primavara, in cele din urma. Iarna care tocmai a trecut a fost destul de calda, neobisnuit de calda. Dar nu despre vreme vreau sa vorbesc in acest articol, ca intr-o conversatie despre micile nimicuri ale vietii.

Toamna si primavara sunt doua anotimpuri de tranzitie, de la noi, in care se manifesta culorile ca si expresie naturala. Inmugureste totul, frunze, flori, ramurele, dar si multe din vietatile in miscare, animalele, incep sa se inmulteasca.

Incepe cantarea cantarilor pasarilor. Soarele urca mai sus pe cer, iar ziua devine egala cu noaptea spre crestere. Iar calendarul arata Aprilie, in prima jumatate.

Iarna a fost oarecum calda, poate chiar neobisnuit de calda, iar daca deplangeam absenta zapezii, in mare parte din sezon, se pare ca acum deplang temperaturile normale, racoarea caracteristica unei perioade de tranzitie dinspre iarna spre vara, adica primavara. Oare e ceva ce ma nemultumeste?

O temperatura neobisnuit de calda, aproape caniculara, ne-a dogorat zilele trecute. Practic, primavara a fost amestecata cu vara printr-un suflu atmosferic excesiv de calduros. Oare vara cum va fi? Se poate mult mai cald de atat.

Cald, rece, foarte cald, foarte rece! Extreme si iar extreme! Oare unde este echilibrul? Oare se afla in balansarea ambelor extreme, cand vine una, apoi cu siguranta vine si cealalta in aceeasi masura?

Se pare ca mugurii nu se grabesc, iar fotografia, prin caracteristica ei de imortalizare a momentului, tine pe loc fenomenul ca o amintire care persista. Florile pomilor, insa, mai au putin si dispar lasand loc mai tarziu fructelor. Inainte vreme, iarna se prelungea pana la inceputul lui Aprilie, iar acum s-a grabit sa plece mai repede.

Aerul cald ce vine ca front atmosferic din sud, dinspre Africa, ne avertizeaza ca ceva se schimba lent, dar se schimba, cu planeta pe care locuim. Se schimba polii.

Primavara ar trebui sa fie un sezon al regenerarii Naturii, al iesirii la activitate a vietatilor, a plantelor, copacilor, dar dureaza foarte putin. “Petrecerea” a inceput, dar aproape brusc. Caldura ne biciuieste destul de des zilele acestea. Sa intreb oare copacii cat vom mai rezista fara ei? E oare pentru ca am pierdut pe atat de multi dintre ei ca acum nu mai are cine sa ne racoreasca, sa ne aduca precipitatii?

Adanc in om zace nelinistea, zvonul conflictului major prin care trece in el insusi. Amanarea este agonie, iar omul nu va mai putea suporta mult adancirea-n propria-i ignoranta. Sunt firi care trebuiesc implinite si nu ma refer la firile salbatice ale celor fara constiinta, ci ma refer la opusul lor: firea normala a omului.

Calendaristic da, a venit primavara, insa e necesar sa ne aducem aminte de regenerarea Naturii ca o expresie si un indemn la regenerarea fiintiala a fiecaruia dintre noi. Totusi, temperaturile, agenti ai bunei vestiri, daca vreti, sunt asa cum am observat, neobisnuit de mari. Pesemne ca Primavara a venit cu febra peste noi. Dar oare este bolnava?

Asadar, sunt insule de normalitate atat in Natura, cat si printre noi. Enclave au mai ramas, ca niste insule.. atat. Sa ne multumim doar cu ele? Sa nu nazuim sa crestem si in cantitate dar si in calitate?

Enclavele, insulele naturaletei umane salvgardeaza Natura, planeta, totul, inclusiv pe om. Unde nu este trecut, unde nu sunt repere, nu e nici prezent, atat de mult trambitatul moment de trait al fiintei umane moderne, dar nu va fi nici viitor, pentru ca nu exista baze reale pentru dezvoltarea care sa dureze si care sa ne sustina. Pe ce calcam daca nu pe himere?!

In limitele absentei noastre, Natura intampina obstacole in a se realiza, in a se indeplini in toate functiile ei, in toate aspectele ei. Se pare ca Natura ne vrea constienti!