Lumea versus Planeta

Last Updated on June 18, 2017 by Patrick

Cele doua tipuri de gandire umana – lumea si planeta.

Am sa incerc sa definesc ceea ce mi s-a parut foarte important sa inteleg de-a lungul a cativa ani prin numirea a doua moduri de gandire pe care noi, oamenii, le avem si anume modul materialist, unilateral dezvoltat si liniar, lumesc, si gandirea de tip universal, planetara, naturala care a fost dintotdeauna. Primul dintre aceste moduri de gandire s-a dezvoltat mai tarziu in mintile noastre si nu este inerent naturii umane. Omul, de cand a devenit egoic si egoist, separatist si separat de ceilalti, si-a dezvoltat o mentalitate de tip materialist, sa spunem, prin intermediul careia gandeste numai in termeni materiali, raportati la materie, la asa-zisul “palpabil” sau “vizibil”.

O astfel de gandire este ca o justificare la faptul ca oamenii doresc profit, si subliniez doresc profit. Iar profitul este faptul de a profita de ignoranta, de nestiinta altora pentru a castiga material dupa urma lor. Intregul proces al “revolutiei industriale” din a doua jumatate a secolului XIX si inceput de secol XX a avut numai ca scop imbogatirea celor care deja preluasera monopolul asupra unor ramuri economice, si care au dezvoltat puternic ceea ce au numit industrie. Asa-zisul capitalism din acea perioada, caruia i s-a opus ideologia comunismului si apoi a nationalismului socialist dublu-fatetic, nu era altceva decat o modalitate de a detine hegemonia asupra unei asa-zise piete libere facand concurenta numai intre ei, industriasii, asa cum vedem astazi diferitele brand-uri de hypermarket strain din Bucuresti. Este aceeasi Marie cu alta palarie, am spune noi. Concurenta este numai intre ei, iar monopolul este total. Nu exista piata libera, ci liberalista dandu-le oarecum libertatea sa acapareze si sa vanda numai ei, adeptii unei astfel de mentalitati, ca sa fie singurii producatori din lume.

Gandirea lumeasca, egoista, ne-a condus spre a considera ca oamenii suntem de doua feluri: cei care au si cei care nu au. Primii sunt mai putini la numar decat cei din categoria a doua. Insa au ajuns sa detina chiar mai mult de doua treimi din avutia intregii omeniri. Ori, cei putini si bogati (sa-i numim asa) sunt si cei mai mari consumatori din lume, direct dar si indirect (prin intermediul altora care lucreaza pentru ei). Consumismul se bazeaza pe gandirea aceasta liniara, cu un singur sens. “Totul pentru noi, nimic pentru lume”. S-a inlocuit denumirea de Natura (implicit Planeta) cu denumirea de Lume.

Ce este lumea? Ce este planeta? La aceste intrebari e necesar sa raspundem cat mai repede, caci trece timpul. Acest timp a devenit resursa cea mai epuizabila din lume. Lumea este nimic altceva decat omenirea cu gandirea ei (implicit simtirea si faptele ei care deriva din gandire). Gandirea liniar-epuizata cauta numai resurse epuizabile, precum petrolul, gazele naturale si altele. Niciodata nu se gandeste la tipurile de energie care nu se consuma niciodata pentru ca nu le pot masura. Evident ca nu putem masura infinitul, caci ajungem la un paradox de ne sta mintea-n loc. Ne pierdem!

Dar cu totii suntem partasi la acest tip de gandire, cel lumesc, liniar si fara intoarcere. Fara intoarcere a devenit si problema umana de pe aceasta planeta, adica fara solutii. Einstein spunea ca nu putem rezolva o problema cu aceeasi mentalitate care a creat-o. Ne trebuie ceva superior. Ne trebuie o altfel de surubelnita.

Gandirea naturala este gandirea Naturii insasi. Omul are o Natura si el. Cand si-o foloseste atunci toate aspectele vietii lui converg intr-acolo, intru Natura. Pornesc de acolo si pleaca inapoi in Natura. Este o gandire simpla, altruista, intotdeauna in raport cu ceilalti si cu impactul pe care il avem in lume, asupra planetei, asupra mediilor inconjuratoare etc. Este o gandire ciclica ce tine cont si de trecut, de daunele pe care le-am facut in trecut, oricand ar fi fost.

Natural este sa cream, nu sa producem. Natural este sa ne alimentam, nu sa consumam. De asemenea, natural este sa reciclam, nu sa aruncam gunoaiele si atat.

Ce este Lumea?

Sa raspundem la aceasta intrebare. Am putea spune ca lumea este omenirea, insa nu e singura, este omenirea cu gandirea, simtirea si faptele ei. Este, oare, tot ceea ce ne inconjoara? Aceasta notiune este abstracta pentru ca lumea nu prea exista, este doar o fabricatie a mintii noastre. “Te vede lumea”, ne indica parintii nostri. “Rade lumea de tine”, de asemenea… Care lume? Forfotele de creaturi umane care trec pe langa tine pe strada? Pe care dintre ei i-ai atins? Ai dat mana doar cu cei pe care ii cunosti, nu-i asa? Iar restul? Cata certitudine avem ca nu sunt proiectiile noastre mentale? Stim noi ca acele persoane sunt adevarate, chiar daca ii vedem, ii auzim, ba chiar le simtim mirosul cateodata?

Lumea este un termen folosit prea des astazi ca sa descrie o stare mentala: starea de lume. Insa nu suntem constienti ca locuim pe suprafata unei planete. De asemenea nu suntem constienti ca aceasta planeta este vie, se misca, se manifesta, iar ceea ce ii facem noi planetei nu ramane nerasplatit. Dar mai suntem oare constienti de cerul deasupra capului cand mergem cu privirea ori in pamant, ori pe orizontala? Ce ne preocupa?

Mentalitatea noastra agresiva a devenit insuportabila. Cei mai multi oameni gandesc lumesc, orizontal, in raport cu materialul si catre ce se indreapta? Raspunsul: catre lume, iar cu aceasta i se micsoreaza universul.

Ce este Planeta?

Stiti, e foarte interesanta denumirea: planeta. Are in ea cuvantul plan. Este oare planeta plana? Sau este rotunda, sferica etc.? La acestea numai o minte interesata, deschisa catre nou, catre cunoastere, poate sa raspunda. Raspunsul e in sine insusi.

Am aflat recent ca planeta este un mare condensator de energii in Cosmos, cu rol de a condensa si de a recicla energiile cosmice. Acestea sunt procese transformatoare naturale.

Noi nu vedem per ansamblu, decat mic. Gandirea liniara materialista vede doar ceea ce crede ca vede, un mediu mic, restrans, ignorant fata de ceea ce e infinit de mic si la ceea ce e infinit de mare.

Netinand cont de toate posibilitatile universale ajungem ca faptele noastre sa dauneze. Lumea este fictiunea creata de fiinta umana, iar planeta este realitatea in care locuim, in care existam.

A venit momentul sa ne gandim la planeta noastra si la faptul ca nu ne mai suporta asa cum suntem, caci de altfel nici noi nu ne mai suportam pe noi insine. Suntem din ce in ce mai obositi, mai lipsiti de vitalitate. A venit vremea sa renuntam la lume si sa imbratisam cu gandire naturala ceea ce este. Dar ce este? Momentul prezent e totul in realitate. Iar restul, Natura, planeta, omenirea, celelalte fiinte vii sunt si vor fi vesnic noutati pentru noi.

Cica nimic nu e nou sub soare, insa nici un moment nu seamana unul cu celalalt. Ce paradox! Si atunci care e Adevarul? Lumea ne indeamna sa ne acceleram mintea, iar planeta ne face sa ne stea mintea-n loc. Atunci cand un lucru sta, altul se misca. Si care este? Constiinta.

Save