Klaus Schwab si marele reset fascist – partea III

Unul dintre modurile in care a sperat ca agenda sa tehnocratica va merge inainte a fost, asa cum am observat, prin intermediul falselor „solutii” la schimbarile climatice propuse de falsii capitalisti verzi.

Sub titlul „resetarea mediului”, Schwab si Malleret afirma: „La prima vedere, pandemia si mediul inconjurator ar putea parea doar verisori indepartati; dar sunt mult mai apropiati care se intrepatrund, chiar, mai mult decat credem”. (102)

Una dintre legaturi este faptul ca atat „criza” climatica, cat si cea virala au fost folosite de WEF si de cei ca ei pentru a-si promova agenda de guvernanta globala. Dupa cum afirma Schwab si coautorul sau, „acestea sunt de natura globala si, prin urmare, pot fi abordate in mod corespunzator doar intr-o maniera coordonata la nivel global”. (103)

Potrivit Transnational Institute (TNI), Forumul planuieste astfel sa inlocuiasca un model democratic recunoscut cu un model in care un grup auto-selectat de „parti interesate” ia decizii in numele populatiei globului. Grupul de gandire sintetizeaza ca intram din ce in ce mai mult intr-o lume in care intalniri precum Davos reprezinta „o lovitura de stat globala tacuta (silent coup d’etat)” pentru a captura guvernanta.

O alta legatura este modul in care „economia post-pandemica” si „economia verde” (104) implica profituri masive pentru, in mare parte, aceleasi sectoare ale marilor afaceri. Iar micile afaceri, in mare parte clasa de mijloc, nu intra in discutie in planul lor, considerate fiind ca si non-esentiale, in mare parte.

Covid-19 a fost, in mod evident, o veste excelenta pentru acei capitalisti care spera sa profite de pe urma distrugerii mediului, Schwab si Malleret raportand: „Convingerea ca strategiile ESG (Environmental Social Governance, sustenabilitate – n. red.) au beneficiat de pandemie si ca este foarte probabil sa beneficieze in continuare este coroborata de diverse sondaje si rapoarte. Primele date arata ca sectorul sustenabilitatii a depasit performanta fondurilor conventionale in primul trimestru al anului 2020”. (105)

Rechinii capitalisti din asa-numitul „sector al sustenabilitatii” (sustenabilitate doar pentru ei) isi freaca mainile de bucurie la perspectiva tuturor banilor pe care ii vor face din marea resetare fascista prevestita de Covid, in care statul este instrumentalizat pentru a le finanta profiturile ipocrite.

Noteaza Schwab si Malleret: „Cheia pentru a atrage capitalul privat catre noi surse de valoare economica pozitiva pentru natura va fi schimbarea parghiilor politice cheie si a stimulentelor financiare publice ca parte a unei resetari economice mai ample”. (106)

„Un document de politica elaborat de Systemiq in colaborare cu Forumul Economic Mondial estimeaza ca construirea unei economii pozitive fata de natura ar putea reprezenta peste 10 trilioane de dolari pe an pana in 2030… Resetarea mediului nu ar trebui privita ca un cost, ci mai degraba ca o investitie care va genera activitate economica si oportunitati de angajare”. (107) Si cine va fi angajatorul? Antreprenorii mici si mijlocii ar fi exclusi.

Avand in vedere intrepatrunderea crizelor climatice si Covid, prezentata de Schwab, am putea specula ca planul initial a fost de a impune resetarea Noii Normalitati pe fondul crizei climatice.

Dar, in mod evident, toata acea publicitate pentru Greta Thunberg si rebeliunea extinctiei sustinuta de marile afaceri, nu a starnit suficienta panica publica pentru a justifica astfel de masuri.

Covid-19 serveste perfect scopurilor lui Schwab, deoarece urgenta imediata pe care o prezinta permite ca intregul proces sa fie accelerat si trecut in graba, fara o examinare corespunzatoare. Ceea ce si bate la ochi.

„Aceasta diferenta cruciala intre respectivele perspective ale unei pandemii si cele ale schimbarilor climatice si ale pierderilor naturale inseamna ca un risc pandemic necesita o actiune imediata care va fi urmata de un rezultat rapid, in timp ce schimbarile climatice si pierderile naturale necesita, de asemenea, o actiune imediata, dar rezultatul (sau ‘recompensa viitoare’, in jargonul economistilor) va urma doar cu un anumit decalaj de timp”. (108)

Pentru Schwab si prietenii sai, Covid-19 este marele accelerator a tot ceea ce au vrut sa ne impuna de ani de zile.

Asa cum spun el si Malleret: „Pandemia exacerbeaza si accelereaza in mod clar tendintele geopolitice care erau deja evidente inainte de izbucnirea crizei”. (109)

„Pandemia va marca un punct de cotitura prin accelerarea acestei tranzitii. Ea a cristalizat problema si a facut imposibila o intoarcere la status quo-ul de dinaintea pandemiei”. (110)

Ei abia isi pot ascunde incantarea fata de directia pe care o ia acum societatea: „Pandemia va accelera si mai mult inovatia, catalizand schimbarile tehnologice deja in curs de desfasurare (comparabil cu efectul de exacerbare pe care l-a avut asupra altor probleme globale si interne subiacente) si escaladand orice afacere digitala sau dimensiunea digitala a oricarei afaceri”. (111)

„Odata cu pandemia, ‘transformarea digitala’ la care atat de multi analisti s-au referit ani de zile, fara a fi siguri de ceea ce insemna cu exactitate, si-a gasit catalizatorul. Un efect major al lockdown-ului va fi expansiunea si progresia lumii digitale intr-o maniera decisiva si adesea permanenta.”

„In aprilie 2020, mai multi lideri din domeniul tehnologiei au observat cat de rapid si cat de radical necesitatile create de criza din domeniul sanatatii au precipitat adoptarea unei game largi de tehnologii. In decurs de doar o luna, se parea ca multe companii, in ceea ce priveste adoptarea tehnologiei, au avansat rapid cu cativa ani”. (112)

Este evident ca soarta ii zambeste lui Klaus Schwab, deoarece aceasta criza Covid-19 a reusit, in mod fericit, sa avanseze aproape toate aspectele agendei pe care a promovat-o de-a lungul deceniilor.

Astfel, el si Malleret raporteaza cu satisfactie ca „pandemia va accelera adoptarea automatizarii la locul de munca si introducerea mai multor roboti in viata noastra personala si profesionala”. (113)

Este de la sine inteles ca lockdown-urile din intreaga lume au dat un mare impuls financiar acelor afaceri care ofera cumparaturi online.

Autorii povestesc: „Consumatorii au nevoie de produse si, daca nu pot face cumparaturi, vor recurge inevitabil la achizitionarea lor online. Pe masura ce obiceiul se instaleaza, persoanele care nu au mai facut niciodata cumparaturi online vor deveni obisnuite sa faca acest lucru, in timp ce persoanele care inainte faceau cumparaturi online cu jumatate de norma se vor baza probabil mai mult pe acest lucru. Acest lucru a devenit evident in timpul lockdown-urilor. In SUA, Amazon si Walmart au angajat impreuna 250.000 de lucratori pentru a face fata cresterii cererii si au construit o infrastructura masiva pentru livrarile online. Aceasta crestere accelerata a comertului electronic inseamna ca gigantii din industria comertului cu amanuntul online vor iesi probabil din criza chiar mai puternici decat erau in epoca de dinaintea pandemiei”. (114)

Acestia adauga: „Pe masura ce tot mai multe si diverse bunuri si servicii ajung la noi prin intermediul telefoanelor mobile si al computerelor noastre, companiile din sectoare atat de disparate precum comertul electronic, operatiunile fara contact, continutul digital, robotii si livrarile cu drone (pentru a numi doar cateva) vor prospera. Nu este intamplator faptul ca firme precum Alibaba, Amazon, Netflix sau Zoom au iesit ‘castigatoare’ in timpul lockdown-urilor”. (115)

Ca un corolar, am putea sugera ca nu este „intamplator” faptul ca guvernele care au fost capturate si controlate de marile afaceri, datorita celor ca WEF, au impus o „noua realitate” in cadrul careia marile afaceri sunt „castigatoare”…

Vestile bune inspirate de Covid continua sa vina catre toate sectoarele de afaceri care vor beneficia de cea de-a patra represiune industriala.

„Pandemia se poate dovedi a fi un avantaj pentru educatia online”, afirma Schwab si Malleret. „In Asia, trecerea la educatia online a fost deosebit de notabila, cu o crestere puternica a inscrierilor digitale ale elevilor si studentilor, o evaluare mult mai mare pentru institutiile de educatie online si mai mult capital disponibil pentru start-up-urile ‘ed-tech’… In vara anului 2020, directia tendintei pare clara: lumea educatiei, ca si pentru multe alte industrii, va deveni partial virtuala”. (116)

Sporturile online au luat, de asemenea, avant: „Pentru o vreme, distantarea sociala ar putea constrange practicarea anumitor sporturi, ceea ce, la randul sau, va fi in beneficiul expansiunii tot mai puternice a sporturilor electronice. Tehnologia si digitalul nu sunt niciodata departe!”. (117)

Exista vesti similare din sectorul bancar: „Interactiunile bancare online au crescut de la 10 % in timpul crizei la 90 %, fara scadere a calitatii si cu o crestere a conformitatii”. (118) Sa ne aducem aminte ca ni se tot aminteste sa facem platile cu cardul si nu cash.

Trecerea la activitatea online, inspirata de Covid, este in mod evident in beneficiul Big Tech, care obtine profituri enorme de pe urma crizei, dupa cum descriu autorii: „Valoarea de piata combinata a principalelor companii de tehnologie a atins record dupa record in timpul lockdown-urilor, depasind chiar si nivelurile de dinainte de inceperea epidemiei… este putin probabil ca acest fenomen sa se reduca in curand, ba dimpotriva”. (119)

Dar este, de asemenea, o veste buna pentru toate intreprinderile implicate, care nu mai trebuie sa plateasca fiinte umane pentru a lucra pentru ele. Automatizarea are si a avut intotdeauna ca scop reducerea costurilor si, astfel, cresterea profiturilor pentru elita capitalista.

Cultura Noii Normalitati fasciste va oferi, de asemenea, beneficii profitabile pentru anumite sectoare de afaceri, cum ar fi industria ambalajelor, explica Schwab si Malleret.

„Pandemia va spori cu siguranta atentia noastra asupra igienei. O noua obsesie a curateniei va implica in special crearea de noi forme de ambalaj. Vom fi incurajati sa nu atingem produsele pe care le cumparam. Placerile simple, cum ar fi mirosul unui pepene sau stoarcerea unui fruct, vor fi dezaprobate si ar putea chiar sa ajunga de domeniul trecutului”. (120)

Dupa cum putem vedea in imaginea de mai sus, industria plasticului (un deseu rezultat dupa urma rafinarii petrolului) prospera mai mult ca niciodata, iar oceanele se umple din ce in ce mai mult de plastic. Despre ce fel de revolutie industriala vorbim, deci? Unde este progresul tehnologic daca noi regresam etic si moral asupra Naturii?!

Autorii descriu, de asemenea, ceea ce pare a fi o agenda tehnocratica legata de profit la adapostul „distantarii sociale”, care a fost un element cheie al „resetarii” Covid.

Ei scriu: „Intr-o forma sau alta, este probabil ca masurile de distantare sociala si fizica sa persiste dupa ce pandemia insasi se va diminua, justificand decizia multor companii din diferite industrii de a accelera automatizarea. Dupa un timp, preocuparile persistente legate de somajul tehnologic se vor diminua, pe masura ce societatile vor sublinia necesitatea de a restructura locul de munca intr-un mod care sa minimizeze contactul uman apropiat. Intr-adevar, tehnologiile de automatizare sunt deosebit de potrivite pentru o lume in care fiintele umane nu se pot apropia prea mult sau sunt dispuse sa isi reduca interactiunile. Teama noastra persistenta si posibil durabila de a fi infectati cu un virus (COVID-19 sau altul) va accelera astfel marsul implacabil al automatizarii, in special in domeniile cele mai susceptibile la automatizare”. (121)

Dupa cum s-a mentionat anterior, Schwab a fost de mult timp frustrat de toate acele reglementari obositoare care ii impiedica pe capitalisti sa faca atat de multi bani pe cat si-ar dori, concentrandu-se pe preocupari irelevante din punct de vedere economic, cum ar fi siguranta si bunastarea fiintelor umane.

Va urma…