Mi-am petrecut copilaria si adolescenta in zona orasului Boston a anilor ‘80 si ‘90, inconjurata peste tot de mari centre ale stiintei si educatiei, ca Harvard si MIT. Mi se parea de la sine inteles ca traiesc in epicentrul productiei de cunoastere, al geniului stiintific si al fortei academice in general, precum si al raspunsului lor in ultima instanta capitalist: o industrie a biotehnologiei care mergea inainte ca o torpila, stabilind agenda de interes pentru intreaga lume.

America inca mai este liderul mondial cand vine vorba de aproape orice lucru important, inclusiv biotehnologie si tehnologie in general. Dar pentru cat timp? M-am intors temporar in Boston ca sa-mi vizitez parintii si nu mai am acei fiori ai mandriei, atunci cand ma plimb prin, sa zicem, Kendall Square din Cambridge, unde se afla MIT si alte peste o mie de firme specializate in biotehnologie. Am trecut pe acolo in urma cu o saptamana, in drum spre cinema, si atunci am avut o senzatie de cenusiu obositor, de declin.

Simt in atmosfera ca totul s-a schimbat fata de cand eram eu copil. In loc sa se concentreze pe efortul neabatut de a invata mai mult, de a incerca mai mult si de a afla mai mult – cu alte cuvinte, lucrurile care au facut-o sa fie mareata – America s-a lasat deturnata intr-un vartej parsiv al politicilor identitare, care acum si-au facut drum si in institutiile universitare stiintifice odinioara exceptionale. Putreziciunea a atins pana si facultatile de medicina, ceea ce este inspaimantator: viitoarea generatie de medici s-ar putea sa fie mai bine pregatita sa tina o prelegere pe teme politice, decat sa salveze viata cuiva.

La o facultate prestigioasa din California, nu demult, un student sau o studenta a inregistrat un profesor care isi cerea umil iertare pentru a fi folosit expresia „femei insarcinate”. „Am spus «cand o femeie este insarcinata», ceea ce presupune implicit ca numai femeile pot sa ramana insarcinate, si imi cer cu toata sinceritatea iertare tuturor”, s-a smiorcait profesorul.

Cei care tin prelegeri medicale se tem sa pomeneasca despre sexul persoanelor in fata studentilor si, in tot mai mare masura, evita intreaga zona. Nici nu-i de mirare. Periodic se primesc petitii in care se cere sa fie „aratati si rusinati” conferentiarii care se fac vinovati de „crimavorba” („wrongspeak” in engleza, prin analogie cu termenii orwellieni „newspeak” si „crimethink”, se refera la enuntarea unor adevaruri care il pot face pe vorbitor pasibil de oprobriul celor din jur si chiar de pedeapsa – n.t.), inclusiv termenii „ea”, „tata” si „fiu”.

Deloc surprinzator, toate acestea au consecinte de viata si de moarte. Destui studenti mai sanatosi la minte si-au dat seama ca, spre exemplu, nu li se predau cunostinte despre boli care afecteaza in mod diferit femeile si barbatii. „Sa luam anevrismele aortice abdominale”, spune Lauren, o studenta la medicina cu care a stat de vorba Katie Herzog, o jurnalista din Seattle. „Aceasta problema este de patru ori mai probabil sa apara la barbati, decat la femei, dar nu s-a pus deloc accentul pe aceasta diferenta foarte semnificativa. A trebuit sa caut singura informatia si eu nu am timp sa caut predominanta in functie de sex pentru sutele de boli pe care lumea se asteapta sa le stiu. Nici macar nu stiu sigur ce anume nu mi se preda, iar colegii mei de grupa, daca nu sunt la fel de sceptici ca mine, e cel mai probabil sa nu aiba nici ei habar”.

In anul 2019, in publicatia de specialitate New England Journal of Medicine a aparut descrierea cazului unui barbat transgender in varsta de 32 de ani, care ajunsese la spitalul de urgenta, fiind suspectat de niste probleme abdominale. Fisa lui medicala nu continea informatia ca barbatul in cauza se nascuse femeie – facand ca personalul medical care l-a consultat sa puna acele dureri pe seama medicamentelor pe care le luase, mai degraba decat sa se gandeasca la o sarcina intrata in travaliu. Tragic este ca, din nefericire, copilul nu a supravietuit.

Dispretul la adresa lumii naturale in favoarea politicilor identitare strambe se vede cu ochiul liber si in alte facultati de stiinte. In luna iunie, Universitatea Cornell, din elita Ivy League, a anuntat introducerea unui curs nou de astrofizica pe tema gaurilor negre, care avea ca subiect… cat de rasiste sunt gaurile negre! Botezat „Gaurile negre – rasa si cosmosul”, cursul in cauza „le va face cunostinta studentilor cu concepte fundamentale din astronomie prin intermediul cunostintelor de Studii Africane” („Black Studies”, analiza pluridisciplinara a vietii si gandirii oamenilor cu stramosi de origine africana – n.t.).

Cursul va fi predat in colaborare cu profesori specializati in literatura comparata, in timp ce diversi artisti, printre care rapperul Outkast, vor fi invitati „sa evoce negritatea prin tematici si imagini cosmologice”. Ramane destul de neclar cum anume vor fi identificate „conceptele fundamentale” ale astronomiei, intr-un asemenea ghiveci pestrit de impaunare demonstrativa si speculatie ideologica.

Ceea ce este clar este ca studentii care ieseau altadata din facultatile de fizica din Ivy League ca fiind cei mai bine pregatiti din lume, va trebui acum sa plece de acolo drept unii dintre cei mai bine indoctrinati. Exista ceva atat de totalitarist la ceea ce se petrece, incat nici nu-ti vine sa crezi ca este adevarat. Si totusi, peste tot in tara, in acele foste bastioane ale geniului sclipitor al descoperirii, reprezentand altadata capatul curcubeului pentru studentii harnici care isi urmareau „visul american”, profesorii se dau de ceasul mortii sa evite descrierea realitatii, nu cumva sa-i lezeze politic si sa-i ofenseze pe studenti. Miroase a lisenkoism – dupa numele lui Trofim Lisenko, agronomul din era stalinista care respingea agricultura bazata pe stiinta geneticii, preferand metode eronate despre care el pretindea ca ar face sa creasca recoltele si ridicand in slavi colectivizarea sovietica. Lisenko a sustinut pana-n panzele albe ca stiinta ar fi inerent intemeiata pe clase, si, dat fiind ca sub conducerea lui recoltele au scazut, peste 3.000 de biologi au fost aruncati in inchisoare sau executati, fiindca s-au opus biologiei politice fara noima a lui Lisenko. O varianta fara varsare de sange a lisenkoismului are loc in prezent in facultatile de stiinte americane si este semn rau.

America din copilaria mea era cea mai buna din lume la idei noi, inovatie, stiinta si multiculturalism veritabil. Locul acela, ma tem, dispare cu repeziciune. Intre timp, in Marea Britanie, departamentele noastre universitare de astrofizica inca mai stiu ce sunt gaurile negre, dar si aici totul abia daca atarna de o ata. Spre deosebire de America, noi mai putem inca sa facem pasul inapoi de pe marginea prapastiei, dar nu pentru mult timp.

Recent Posts

Leave a Comment

Tinem legatura?

Daca doriti sa ma contactati, imi puteti trimite un mail folosind formularul de contact de mai jos.

Not readable? Change text. captcha txt
klaus schwab, marea resetare, marele reset, a patra revolutie industrialasua, stanga, america, stanga uraste america, david keltz, socialism american