Cum studiaza Elon Musk mai repede si mai bine decat oricine?

Last Updated on May 2, 2017 by Patrick

Cum este oare posibil ca Elon Musk sa construiasca 4 companii de multe-miliarde pana la jumatatea celor 40 de ani ai sai si in 4 domenii separate (software, energie, transporturi si aerospatial)?

Ca sa explice succesul lui Musk, unii au punctat etica lui de lucru eroica (lucreaza constant cate 85 de ore pe saptamana), capacitatea lui de viziune futuristica ce distorsioneaza realitatea si rezistenta lui incredibila.

Insa toate acestea nu mi-au dat raspunsul corect. Multi oameni au aceste trasaturi. Vroiam sa stiu ce face el diferit.

Pe masura ce lecturam multe articole, carti si vizionam multe clipuri despre Musk mi-am dat seama ca lipsea o uriasa piesa de puzzle. Intelepciunea conventionala spune ca daca vrem sa ajungem de clasa mondiala, ar trebui sa ne concentram doar intr-un singur domeniu. Insa Elon Musk incalca aceasta regula. Expertiza sa variaza de la stiinta rachetelor, inginerie, fizica, inteligenta artificiala, la energia solara sau energie, in general.

Intr-un alt articol, il gasim pe Elon Musk ca fiind “expert-generalist” (un termen inventat de catre Orit Gadiesh, presedinte al Bain & Company). Expert-generalistii studiaza pe larg multe domenii diferite, inteleg in mod profund principiile care conecteaza acele domenii, iar apoi le aplica in specialitatea lor de baza.

Bazandu-ma pe experientele mele educationale, marturisesc ca noi toti ar trebui sa invatam din mai multe domenii ca sa ne crestem sansele de succes.

Mitul mesterului bun la toate.

Daca sunteti o persoana caruia ii place sa studieze in diverse domenii, sunteti probabil foarte familiarizat cu urmatorul sfat foarte bine intentionat:

“Maturizeaza-te! Concetreaza-te pe un singur domeniu.”

“Mester bun la toate. Expert in nimic.”

Implicit se presupune ca daca studiezi mai multe domenii, vei ajunge sa inveti doar la nivel de suprafata, niciodata dobandind maestria.

Succesul expert-generalistilor de-a lungul timpului arata ca acest lucru este gresit. Studiul mai multor domenii asigura un avantaj informational (implicit si un avantaj in inovatie) deoarece majoritatea oamenilor se concentreaza doar pe un singur domeniu.

De exemplu, daca lucrezi in industria tehnologica si toti ceilalti citesc publicatii din domeniul tehnologiei, daca ai cunostinte vaste despre biologie ai capacitatea de a veni cu idei cu care aproape nici unul dintre ceilalti nu ar putea. Si invers. Daca esti in domeniul biologiei si cunosti despre inteligenta artificiala, ai un avantaj informational fata de toti ceilalti care raman blocati pe un singur domeniu.

In ciuda acestei simple perspective, putini studiaza, de fapt, dincolo de industria lor.

Fiecare domeniu pe care-l adaugam la curricula noastra, care este nefamiliar celorlalti din acelasi domeniu, ne permite sa facem combinatii pe care ei nu pot. Acesta este avantajul expert-generalistilor.

In acest studiu fascinant mai putem gasi aceasta perspectiva. In el este examinat modul in care cei mai de top 59 compozitori de opera din secolul XX si-au dobandit maiestria. In opozitia naratiunii conventionale, in care se explica faptul ca succesul artistilor si interpretilor de top poate fi explicat numai prin specializare si practica deliberata, cercetatorul Dean Keith Simonton a descoperit exact invers: “Compozitiile celor mai de succes compozitori de opera tind sa reprezinte un amestec de genuri. Acestia au fost capabili sa evite inflexibilitatea expertizei exacerbate (supra-antrenamentului) prin exercitiul incrucisat”. La fel ne spune si cercetatorul de la UPENN, Scott Barry Kaufman intr-un articol din Scientific American.

Super-puterea lui Elon Musk – “studiul transferat”.

Inca din frageda adolescenta, Elon Musk citea pana la doua carti pe zi din diverse discipline, ne spune fratele sau, Kimbal Musk. In acest context, daca noi citim o carte pe luna, Elon Musk citeste vreo 60.

La inceput, Elon Musk citea opere stiintifico-fantastice, din filozofie, religie, programare, biografiile oamenilor de stiinta, ingineri, design-ul produselor, afaceri, tehnologie, energie etc. Aceasta sete de cunoastere l-a expus unor subiecte variate pe care nu neaparat le-ar fi invatat la scoala.

Elon Musk este bun, de asemenea, intr-un anumit fel de invatare de care multi nu sunt constienti – studiul transferat.

Studiul transferat ne ajuta sa luam ceea ce am invatat dintr-un domeniu, dintr-un context, si sa-l aplicam in altul. Putem lua un miez din ceea ce am studiat la scoala, sau dintr-o carte, si sa-l aplicam in “viata reala”.

Aici straluceste Elon Musk. In cateva din interviurile sale ne arata ca foloseste un proces unic in doua etape in care isi cultiva studiul transferat.

Mai intai, el deconstruieste cunoasterea in principii fundamentale.

Elon Musk descrie astfel intr-un Reddit AMA:

Este important sa vedem cunoasterea ca un copac semantic – asigurati-va ca ati inteles principiile fundamentale, adica trunchiul si ramurile mari, inainte de a ajunge la frunze/detalii, sau acestea nu vor avea de ce sa se tina.

Cercetarile arata ca transformarea cunostintelor noastre in principii mai profunde, abstracte, faciliteaza studiul transferat. Si mai arata ca o singura tehnica este deosebit de puternica in a ajuta oamenii sa intuiasca principiile fundamentale. Aceasta poarta denumirea de “cazuri contrastante”.

Iata cum functioneaza: Sa presupunem ca vrem sa deconstruim litera “A” si sa intelegem principiul profund care o face sa fie litera “A”. Sa zicem in continuare ca avem doua abordari pentru aceasta:

Care abordare credeti ca functioneaza mai bine in acest caz?

Abordarea nr. 1: Fiecare “A” este diferit si avem mai multe perspective ca sa intelegem ce ramane identic si ce difera dintre fiecare “A”. In abordarea nr. 2 nu avem nici o perspectiva.

Uitandu-ne la multe diverse cazuri atunci cand studiem ceva, incepem sa intuim ceea ce este esential si chiar ne putem creea propriile noastre combinatii unice.

Ce inseamna acest lucru in viata noastra zilnica? Cand ne avantam intr-un nou domeniu, ar fi indicat sa nu luam o singura abordare sau cea mai buna practica. Am putea explora multe abordari diferite, sa le deconstruim pe fiecare, iar apoi sa le comparam ca sa le vedem contrastele. Acest lucru ne ajuta sa descoperim principiile fundamentale.

Apoi, reconstruieste principiile fundamentale in noi domenii.

Al doilea pas al lui Elon Musk in studiul transferat implica reconstruirea principiilor de baza din diverse domenii precum inteligenta artificiala, tehnologie, fizica, inginerie, in domenii separate: in domeniul aerospatial ca sa creeze SpaceX; in industria auto ca sa creeze Tesla cu caracteristici de autopilotaj; in trenuri pentru a proiecta Hiperloop-ul; in aviatie ca sa proiecteze aparatul de zbor electric care decoleaza si aterizeaza vertical; in tehnologie ca sa proiecteze un soi de dantela neuronala care sa interfateze creierul; tot in tehnologie ca sa construiasca PayPal, sa construiasca OpenAI, o organizatie non-profit care limiteaza probabilitatea unui viitor negativ pentru inteligenta artificiala.

Keith Holyoak, profesor de psihologie la UCLA si unul dintre cei mai importanti ganditori ai lumii in rationamentul analogic, ne recomanda sa ne punem urmatoarele doua intrebari daca vrem sa ne perfectionam abilitatile: “De ce imi aduce aminte acest lucru?” si “De ce imi aduce aminte de acest lucru?”.

Studiind constant obiectele din mediul nostru inconjurator si materialele pe care le citim, punandu-ne aceste doua intrebari, de asemenea, construim muschii creierului nostru cu care sa ne ajutam sa facem legaturi intre granitele domeniilor traditionale.

Sa tragem linie: Nu este magie. Este procesul corect de invatare.

Acum putem intelege cum a ajuns Elon Musk expert-generalist de talie mondiala:

• A petrecut mai multi ani studiind de 60 de ori mai mult decat un cititor avid;
• A studiat pe larg din multe discipline;
• A aplicat constant ceea ce a invatat deconstruind ideile in principiile lor fundamentale si reconstruindu-le in noi moduri.

La cel mai profund nivel, ceea ce putem invata din povestea lui Elon Musk este ca nu ar trebui sa acceptam dogma ca specializarea este singura cale, si cea mai buna, catre impactul si succesul in cariera. Legendarul expert-generalist Buckminster Fuller rezuma faptul ca trebuie sa luam in considerare o schimbare in gandire. Ceea ce a lasat scris acum zeci de ani este la fel de valabil si azi:

Ne aflam intr-o epoca in care presupunem ca tendintele restranse ale specializarii sunt logice, naturale si dezirabile… Intre timp, omenirea a fost privata de intelegerea totala. Specializarea a nascut sentimente de izolare, inutilitate si confuzie intre indivizi. De asemenea, a rezultat faptul ca individul si-a lasat responsabilitatile si actiunile sociale pe mana altora. Specializarea naste prejudecati care in cele din urma se agrega in discordii de ordin international-ideologic, care la randul lor duc la razboi.

Daca ne rezervam timpul necesar ca sa studiem conceptele de baza din diferite domenii si sa facem legatura dintre aceste concepte cu viata noastra si cu lumea, atunci transferul dintre ariile de studiu devine mai usor si mai rapid.

Construindu-ne rezerva “primelor principii” si asociindu-le in diverse domenii, castigam, dintr-odata, super-capacitatea de a intra intr-un nou domeniu in care nu am mai studiat si sa ne aducem rapid contributii unice.

Intelegand super-capacitatea lui Elon Musk de invatare ne ajuta sa intelegem cum a reusit sa intre intr-o industrie cu o vechime de mai bine de 100 de ani in domeniu si sa-i schimbe total baza competitivitatii pe care o are.

Elon Musk este unic, insa abilitatile sale nu sunt magice.