chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

La sfarsitul anilor 1890, pe masura ce America devenea un colos al industriei, oamenii sai de stiinta si exploratori redescopereau trecutul antic al Pamantului si cartografiau civilizatiile de mult uitate. Unul dintre acesti exploratori a fost Augustus Le Plongeon, american de origine franceza care, dupa ce a citit articolele lui Stephens si Catherwood in Incidente de calatorie in America Centrala, Chiapas si Yucatan, a pornit sa exploreze Mexicul si orasele mayase din Peninsula Yucatan.

Realizat fotograf si inspector de teren, Augustus a ajuns in Mérida (Mexic, capitala Yucatanului) in 1875 si, impreuna cu sotia sa Alice, a planuit sa viziteze o parte din ruinele cele mai importante ale mayasilor. Inainte de a porni au fost escortati de o mica armata pentru a-i proteja impotriva banditilor, a rebelilor maya si a militiei din Yucatan, care lupta intr-un razboi al castelor ce destabilizase zona de cativa ani. In aceasta aventura periculoasa, au mers la Uxmal si mai apoi la Chichen Itza, si au realizat cateva dintre primele fotografii ale cladirilor din aceste zone.

La Chichen Itza, Augustus le-a cerut muncitorilor sa degajeze portiuni mari din acropola centrala ca sa fotografieze mai bine cladirile in picioare. Aceste imagini aveau, mai tarziu, sa inspire cativa savanti notabili, inclusiv pe Edward Thompson, un arheolog american care, avand sprijinul Institutului Carnegie, a efectuat primele sapaturi extinse si consolidari ale orasului vechi.

Simboluri si Hieroglife ale Civilizatiilor Timpurii

Interesat de limba maya, Augustus a cerut unor dascali locali sa-l invete limba maya din Yucatan ca sa-l ajute in cercetarea si intelegerea simbolurilor si hieroglifelor care acopereau o serie de cladiri si picturi murale. Francmason de rang inalt ce a calatorit extensiv in Orientul Mijlociu si Egipt, Le Plongeon a crezut ca egiptenii dinastici au fost influentati de exploratorii timpurii maya si de catre oameni din Atlantida, astfel scriind pe larg teoriile sale.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

Augustus Le Plongeon si muncitorii stand langa o colectie de sculpturi din apropierea piramidei principale de la Chichen Itza (1875). Fotografie preluata din ‘Visul Mayas’ de Lawrence Gustave Desmond.

In anii 1890 si mult din inceputul anilor 1900, inainte de introducerea tehnicilor de datare cu carbon-14, savantii reconstituiau fundalul civilizatiilor stravechi prin intermediul analizei comparate si considerau ca perioada formarii Imperiului Mayas a coincis cu perioada pre-crestina, cca. 1500 i. Hr. Majoritatea arheologilor proeminenti din acel timp i-au scris imediat lui Le Plongeon respingand si discreditand lucrarea sa ca fiind pura nebunie. Dar e posibil ca Le Plongeon sa fi fost pe urmele unei descoperiri pe care doar in zilele noastre o putem aprecia.

Inginerie Antica: Constelatii Stelare si Aliniamente Energetice

Mayasii si-au venerat istoria si consfintit generatiile anterioare. Cladirile si complexele de piramida de referinta au fost construite peste arhitecturile existente cu scopul de a mentine corecte aliniamentele energetice, fata de constelatii etc. In prezent avem o intelegere rudimentara fata de motivul mentinerii acestor aliniamente, care erau concentrate asupra semanarii sezoniere, asupra recoltarii etc. Insa, cercetarile recente au dezvaluit descoperiri uimitoare!

Mayasii aplicau o stiinta, proiectata in piramidele lor, prin care colectau si amplificau campurile geomagnetice naturale ale Pamantului. John Burke, in cartea sa “Samanta Cunoasterii, Piatra Abundentei”, a masurat aceste campuri telurice (curenti ai Pamantului) si a descoperit ca complexele de piramide au fost proiectate si construite intentionat in zonele cu aceste vartejuri energetice. Evident ca poporul mayas original erau avansati stiintific si tehnologic si, de-a lungul mileniilor, au dezvoltat o civilizatie puternica si bogata cultural influentand o mare parte a lumii antice.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

Le Plongeon stand pe sculptura lui Chac-Mool care a fost dezgropata de la o adancime de peste trei metri la Chichen Itza.

Le Plongeon spunea ca mayasii timpurii au reprezentat fundamentul popoarelor binecunoscute astazi si, in conformitate cu interpretarile sale, erau stabiliti in Yucatanul mexican acum peste 11 500 de ani. Preotii lor ingropau artefacte si documente importante din acele perioade, inclusiv o statuie mare, pentru a le proteja.

O Figura Uitata a Trecutului

Descifrand un buiandrug dintr-o ruina veche de la Chichen Itza, Le Plongeon descopera ca, sub “Platforma Vulturilor si a Jaguarilor”, o mica cladire in forma de piramida din apropierea acropolei principale, se afla o figura importanta a trecutului.

Neavand altceva decat ramuri de copac si cativa muncitori, a sapat peste trei metri si a dat peste o statuie mare cu un om asezat inclinat. Sculptata in granit si cantarind aproape 363 kg, aceasta figura poarta o boneta neobisnuita, cu margini stranii laterale acoperite cu hieroglife care se extind peste urechi. Capul sau este intors 90 de grade lateral si se sprijina pe coate. Cu bratele odihnindu-se in poale, tine in maini un mic castron rotund. Cativa arheologi au atribuit aceasta figura culturii toltece descoperita in Mexicul de Mijloc, deoarece a fost descoperita o figura similara in Tula, orasul capitala. Are si o placa mare sau insigna ce acopera jumatatea superioara a pieptului statuii si este identica acelora gasite pe masivele sculpturi monolit din Tula, deasupra piramidei B.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

Statuia lui Chac-Mool asa cum apare in prezent in Ciudad de Mexico, la Muzeul National de Antropologie.

Le Plongeon i-a pus numele Chac-Mool, sau puternicul razboinic simbolizand soldatul ucis ce aducea ofrande zeilor. Lucrare bruta de arta, aparent sculptorul a cioplit in graba dandu-i o figura simpla, fara expresie, si un corp atipic celor realizate de sculptori foarte rafinati din acele perioade. Este curios, totusi, de ce Le Plongeon l-a numit Chac-Mool. Personajul nu poarta nimic din ce putem numi haine de razboinic. Poate fi un rege, un nobil sau un preot din trecut. Ar putea fi acesta Kukulkan, datatorul de cunoastere, unul din supravietuitorii Marelui Potop, care s-a intors pentru a resuscita civilizatia?

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

Indicatorul Ballcourt, din situl post-clasic al Mixco Viejo din Guatemala, descriindu-l pe Kukulkan cu falcile deschise din al carui gat iese un razboinic.

Cultul lui Kukulkan

Arheologii considera ca cultul lui Kukulkan a usurat comunicarea si comertul pasnic intre popoare cu diferite origini sociale si etnice, fiind centrat initial in orasul antic Chichen Itza, si s-a raspandit pana in podisurile Guatemalei, si in alte locuri din America Centrala. Aztecii aveau un personaj similar Numit Quetzalcoatl si au numit o piramida din Teotihuacan cu numele sau.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon

Detaliu al templului razboinicilor de la Chichen Itza. In mijloc se afla o statuie a lui Chac-Mool.

Desi numele lui Kukulkan este foarte cunoscut in intreaga America Centrala, avem foarte putine documente care ne spun cine a fost si care ne dezvaluie mostenirea sa. Unii au speculat ca vasul pe care il are in poale ar fi continut mercur lichid, iar datorita reflexiei sale metalice a fost folosit pentru a contempla cerul sau in scopuri divinatorii.

Aceasta figurina ne aminteste de cateva aspecte pe care le gasim si in alte culturi, cum ar fi cea buddhista, in partea opusa a globului pamantesc. Bolul buddhist este de asemenea gol pentru a simboliza primirea invataturilor ceresti, divine, universale. De asemenea simboliza simplitatea, modestia, la fel cum figura simpla a lui Chac-Mool o descrie foarte clar. Un alt aspect ar fi similaritatea dintre capul lui Chac-Mool si capul lui Siddharta Buddha Gautama. La fel, capul lui Buddha este foarte bogat ornamentat simbolizand complexitatea mintii, avand in varf un coc ca o sfera de intelepciune reprezentand acea chakra coroana a sfintilor denumita Sahasrara. De asemenea, daca privim imaginea de mai jos, putem observa carliontii parului lui Buddha ca niste vartejuri, aluzie la vartejurile energetice amintite mai sus dar si la multidimensionalitatea mentala a omului. Capul lui Chac-Mool este similar lui Buddha prin prezenta ornamentelor (desi poarta o boneta pe care, mai tarziu, o gasim in lamaismul tibetan) dar si prin faptul ca are urechile mari, ca semn al capacitatii uriase de ascultare (aude tot) la fel ca a lui Buddha. Boneta reprezentand ascetismul razboinicului preot, protectia imaculata (nepatata) a mintii prin puritatea constiintei lui, prin scutul constiintei deasupra capului, iar ornamentele laterale reprezinta continuitatea temporala, vesnicia acestui personaj.

O alta similaritate o gasim la tracii daci, in Europa Centrala. Potcapurile razboinicilor daci sunt similare figurii capului lui Buddha. Aceeasi concrescenta in varful capului coincide ca aluzie la incoronarea mintii omului. A se vedea figurile de mai jos.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon, buddha

Capul lui Chac-Mool.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon, buddha

Capul lui Buddha.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon, buddha

Capul razboinicului dac.

Vasul din poalele lui Chac-Mool este pozitionat in sus si se afla in centrul constiintei individuale, in poale, ceea ce reprezinta identitatea reala a omului respectiv. La fel putem gasi si la statuile lui Buddha meditand cu bolul in brate.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon, buddha

Exemple de sculpturi reprezentandu-l pe Chac-Mool au fost extensiv gasite in America Centrala din Michoacan, Mexic, pana mai jos in El Salvador. Cele mai vechi dateaza din perioada clasica de sfarsit conform cronologiei Central Americane (800-900 d. Hr.). Desi Le Plongeon a gasit cea mai mare sculptura a lui Chac-Mool, alte paisprezece au fost descoperite mai apoi la Chichen Itza si inca doisprezece la Tula. La Chichen Itza, doar cinci din paisprezece au fost cert confirmate in contextele arhitecturale si anume cele din Castillo, Templul lui Chac-Mool, Colonada Nordica, Templul Meselor Mici si Templul Razboinicilor. Restul au fost gasite ingropate in sau langa structuri importante. Statuia lui Chac-Mool din Tula este aproape identica cu cea de la Chichen Itza, cu exceptia cutitului legat de brat.

Sange pentru Zeul Sange

Secole mai tarziu, Chac-Mool a fost folosit de catre popoarele centramericane degenerate, inclusiv de catre generatiile mayasilor tarzii, pentru a reprezenta un zeu al sangelui. La versiunea azteca, vazul tinut in poale a devenit un Cuauhxicalli (un bol de piatra in care se puneau inimi umane) reprezentand cultul sacrificiilor religioase ale zecilor de mii de barbati, femei si copii, marcand-o ca fiind una dintre cele mai josnice perioade ale istoriei omenirii.

chac-mool, atlantida, arheolog, arheologie, Augustus Le Plongeon, buddha

Sacrificiu uman reprezentat in Codex Magliabechiano, Foaia 70.

Inceputul unei Noi Lumi

Pe masura ce arheologii continua sa descopere asezari mayase mai vechi pe tot cuprinsul Americii Centrale, un lucru este clar. Mayasii, nu olmecii, au fost marii invatatori care au influentat multe popoare native din vechi timpuri in mare parte din Mexicul de astazi, Honduras si Guatemala. Chac-Mool ar fi reprezentat, astfel, o figura importanta pentru ceea ce a urmat Marelui Potop (schimbarea fizionomiei Pamantului) care a distrus o mare parte a omenirii din acele timpuri si de pe acele meleaguri astazi scufundate. Miturile native descriu un personaj care a diseminat informatii despre agricultura, astrologie, dezvoltare culturala si despre stiinta care a initiat o noua lume, noi epoci de dezvoltare pentru supravietuitori. Sunt de parere ca pe masura ce inaintam in descoperirea si descifrarea din ce in ce mai mult a complexelor arhitecturale mayase care au mai ramas, vom scoate la lumina noi dovezi care sa ne sustina afirmatiile si ne vor ajuta sa intelegem mai bine toate acestea, si alte figuri importante care au influentat trecutul.

Referinte:

Lawrence Gustave Desmond, Phyllis M. Messenger. Visul Mayas: Augustus si Alice Le Plongeon in Yucatanul secolului nouasprezece. Albuquerque: University of New Mexico Press, 1988.

Augustus Le Plongeon. Misterele Sacre ale Mayasilor si Chibchasilor, acum 11 500 de ani: Legatura lor cu Sacrele Mistere ale Egiptului, Greciei, Caldeei si Indiei. Francmasoneria din Timpurile Anterioare Templului lui Solomon. CreateSpace Independent Publishing Platform (8 aprilie, 2013).

Augustul Le Plongeon. Regina Móo si Sfinxul Egiptean. Forgotten Books (9 may, 2017).

Save

Recommended Posts

Leave a Comment

Tinem legatura?

Daca doriti sa ma contactati, imi puteti trimite un mail folosind formularul de contact de mai jos.

Not readable? Change text. captcha txt