Centralizare, Descentralizare si Distribuire
Multe aspecte ale lumii noastre sunt descentralizate. Internetul este (inca) descentralizat. Subculturile si miscarile culturale sunt descentralizate. Limbile curente sunt descentralizate.
Blockchain, cea mai noua tehnologie de dupa aparitia internetului, este descentralizata. Acesta este si motivul pentru care s-a dezvoltat semnificativ.
Ce este descentralizarea?
Descentralizarea inseamna atunci cand un lucru apartine tuturor si nimanui. Toti putem sa beneficiam de acel lucru si sa contribuim la el, la dezvoltarea lui, dar nimeni nu poate sa detina sau sa controleze tot ceea ce inseamna acel lucru.
Luarea deciziilor este colaborativa, iar toti cei implicati sunt capabili sa aleaga prin vot optiunea lor preferata. In opozitie, centralizarea este atunci cand un anumit lucru este detinut si controlat de o singura autoritate care ia toate deciziile.
Centralizarea poate fi perceputa ca problematica deoarece autoritatea centralizata este stimulata sa actioneze in propriul sau interes, nu in interesul tuturor celor implicati.
Aceasta nu inseamna ca intentiile ei sunt inerent negative, ci ca poate creea probleme. Atunci cand o persoana sau un grup ia toate deciziile, aceasta inseamna, de asemenea, ca cei cu perspective diferite sau mai creative nu sunt auziti.
Descentralizarea si Bitcoin
Blockchain-ul Bitcoin este construit dintr-o retea de noduri de minare, computerele care ruleaza software-ul, toate conectate intre ele.
Aceasta se mai numeste si retea peer-to-peer. Nu se poate indica catre un singur computer si spune ca ruleaza Blockchain, ci ca este o parte din el. Nodurile formeaza impreuna o retea descentralizata.
La fiecare 10 minute, reteaua elibereaza un nou „bloc” care contine un puzzle criptografic. Minerii concureaza pentru a-l rezolva, iar nodul care gaseste primul rezolvarea castiga noul Bitcoin continut in acel bloc. In momentul de fata, pana in 2024, recompensa este de 6,25 Bitcoin pe bloc, iar un Bitcoin este 47799 RON, in total aproximativ 62000 euro.
Pe langa acest lucru, nodurile verifica si confirma si tranzactiile de criptomoneda. Dupa ce mai mult de 50% din nodurile din retea ajung la un consens cu privire la tranzactii, acestea sunt inregistrate. Dupa acest moment, este imposibil de modificat un bloc.
Blockchain actioneaza ca o baza de date globala partajata. Acest lucru ne permite sa folosim bani digitali descentralizati fara a fi nevoie de o autoritate centralizata care sa impiedice oamenii sa cheltuiasca aceeasi moneda de mai multe ori.
Bitcoin Blockchain apartine tuturor celor care il utilizeaza: utilizatorii de criptomoneda, minerii, dezvoltatorii, companiile si actionari. Toti au un stimulent ca sa faca tot ce este nevoie pentru a proteja si creste reteaua.
Vazand ca rareori este in interesul real al oricarui participant sa incerce sa compromita Blockchain-ul, in general, exista mai multe avantaje lucrand impreuna. Daca ceva nu merge bine, toti participantii vor pierde.
De ce este importanta descentralizarea?
Descentralizarea este unul dintre cele mai semnificative aspecte ale Blockchain si unul dintre motivele pentru care are potentialul de a fi un imens impact in vietile noastre. Nu numai ca serveste ca mecanism pentru crearea de criptomoneda digitala, dar are si potentialul de a servi in alte scopuri care necesita stocarea datelor.
Modul in care functioneaza Blockchain-ul il face foarte rezistent la orice forma de manipulare sau modificare. Astfel ca nu este fezabil ca un nod din retea sa incerce sa il editeze.
Avand in vedere ca Blockchain-ul este public (desi exista si Blockchain-uri private), este pe atat de transparent pe cat il poate vizualiza oricine. Aceeasta deschide numeroase posibilitati pentru stocare de date.
De exemplu, mai poate servi si ca mecanism pentru votul online, departe de orice frauda electorala sau manipulare a guvernelor corupte.
Sistemele descentralizate nu au nici un punct de esec, ceea ce le face foarte rezistente la atacuri si astfel argumentat mult mai sigure decat sistemele centralizate.
Ar trebui sa aveti acces la toate computerele din reteaua Bitcoin in acelasi timp pentru a compromite sistemul, ceea ce este imposibil deoarece ele sunt localizate peste tot in lume.
Deci, sistemele descentralizate sunt inerent mai sigure decat cele centralizate, ceea ce inseamna mult avand in vedere costurile ridicate si impactul deturnarilor bazei de date.
Natura democratica a sistemelor descentralizate stimuleaza pe toti cei implicati sa sustina si sa alimenteze reteaua in cel mai benefic mod posibil.
Nu exista un lider anume care sa spuna oamenilor ce sa faca sau cum sa ia decizii. In schimb, comunitatea ia deciziile folosind un mecanism de consens. O decizie sa ia prin consens daca e in cel mai potrivit interes pentru grup, chiar daca nu sunt la prima alegere.
Chiar daca nu toti membri retelei Blockchain vor fi de acord unul cu celalalt in gasirea unei solutii la o problema, ar trebui sa ia in consideratie cea mai acceptabila optiune.
Un mecanism de consens este modalitatea de a ajunge la acea concluzie. Bitcoin Blockchain foloseste proof-of-work pentru acest scop, o metoda electronica pentru a descuraja atacurile de tip denial of service sau spam prin dovada de lucru care forteaza atacatorul sa rezolve problema matematica ce necesita o oarecare putere computationala. Astfel ca, foloseste calculatoare cu putere de compilatie mare si consum de energie pentru a rezolva ecuatii matematice complexe. Primul miner care valideaza o tranzactie este rasplatit din retea cu moneda din sistemul pe care actioneaza.
Complexitatea ecuatiilor matematica creste odata cu numarul de tranzactii din retea si numarul de mineri. Asta inseamna ca o retea mare va avea nevoie de noduri puternice pentru a verifica tranzactiile si de mai multa energie consumata.
Dupa un timp, poate deveni dificil sa iti permiti un sistem de minat sau costul energiei, deoarece sistemele mai slabe vor avea o sansa mai mica de a rezolva aceste ecuatii complexe fata de sistemele mai puternice.
Asemenea limitari au de a face cu scalabilitatea si viteza retelei, facand dezvoltatorii de blockchain sa exploreze alte metode alternative de a asigura verificarea tranzactiilor intr-o retea de tip blockchain.
Astfel ca, alte Blockchain-uri folosesc o metoda alternativa precum proof-of-stake prin care implica blocarea unei anumite sume de monede intr-o retea din aceasta, oferind posibilitatea de a face parte din cei care verifica tranzactiile si creaza noi blocuri asigurand siguranta retelei. Reteaua alege intr-un mod aleatoriu cine va verifica un block in functie de numarul de monede blocate in staking. Stakerii vor intra intr-o retea de stakeri pe moneda respectiva, iar reteaua va alege din acestia cei care valideaza tranzactiile.
Reteaua alege intr-un mod aleatoriu cine va verifica un block in functie de numarul de monede blocate in staking. Stakerii vor intra intr-o retea de stakeri pe moneda respectiva iar reteaua va alege din acestia cei care valideaza tranzactiile.
Aceasta alegere aleatorie asigura siguranta retelei prevenind ca doar un numar mic de oameni sa exploateze aceasta retea. In loc sa primeasca rasplata / block validat ca in proof-of-work, in proof-of-stake acestia vor primi comisioanele platite de cei care fac tranzactiile.
Procentajul de profit pentru monedele de tip proof-of-stake fac ca alti utilizatori sa se alature retelei si sa faca si ei staking cu monedele lor. Cu cat mai multe monede in staking cu atat ai o sansa mai mare sa produci urmatorul bloc.
Consensul de tip proof-of-stake este mai prietenos cu mediul, fata de sistemul proof-of-work care consuma energie electrica si genereaza caldura.
Sistemele descentralizate pot fi mai ieftine, deoarece reduc partile terte implicate in multe domenii ale vietii noastre. Orice plati sunt destinate celor care administreaza reteaua, nu intermediarilor care ar obtine in mod normal o parte oriunde si ori de cate ori este posibil. Cu cat mai putini intermediari, cu atat va avea o viteza mai mare si mai putine intarzieri.
Acest lucru este deosebit de interesant ca mijloc de remitere internationala (trimiterea de bani peste granite), care in prezent poate dura zile sau chiar saptamani si este foarte scump.
Sistemele descentralizate nu sunt perfecte
Unul dintre defectele lor principale este faptul ca poate fi dificil sa coordonezi luarea deciziilor, ceea ce duce la un conflict intre membrii retelei.
Acest lucru se intampla tot timpul in reteaua Bitcoin, cand dezbaterile cu privire la modificarile aduse softului impart comunitatea.
O alta problema a Bitcoin este ca un numar mic de bazine miniere constituie majoritatea retelei. Daca s-ar alatura ca o singura organizatie, aceasta ar centraliza controlul in mod eficient.
In majoritatea domeniilor vietii noastre, ne-am obisnuit cu sisteme centralizate care tind sa ofere fiecaruia dintre noi putina putere sau influenta asupra a ceea ce se intampla.
Tehnologia descentralizata ne ofera mai multa libertate si acces in mod egal.
Sistemele distribuite – adevaratele retele
Insa, desi sistemele descentralizate au lideri de decizie in cadrul retelelor prin mecanismele de consens pe care le exercita, sistemele distribuite ofera mai multa libertate si putere fiecarui membru printr-un al treilea tip de consens pe care l-am putea numi proof-of-share (nu se numeste neaparat asa). Este un consens prin care se multiplica ceea ce nu poate fi distrus prin multiplicare (pe scurt spus, furt). Un anumit tip de informatie este aparata de legea copyleft, opusa copyright-ului, prin care informatia este protejata prin distribuire. Cu alte cuvinte, cei care vor sa deturneze o asemenea retea trebuie sa faca dovada ca distribuie si redistribuie informatia in mod complet si fara alterare, chiar si inapoi catre nodul initial de la care pleaca intr-un anumit moment, iar daca il altereaza la intoarcere, sau nu da acces catre celelalte noduri din retea, este imediat eliminat din retea. Astfel ca, nu are alta solutie decat sa fie distribuitor de informatie nealterata, sa faca parte din retea.
Sistemele distributive, sau distribuite, sunt adevaratele retele ce impart informatia intre ele, nu numai valorile criptomonedelor digitale. Asta nu inseamna ca nu pot folosi si celelalte metode de consens pentru a se proteja. Din contra, le folosesc cu succes, mai ales ca fac parte din modelul inferior de sistem, cel descentralizat, in care luarea deciziilor tine de liderii acelor mici retele.
Fiecare nod este o retea in miniatura, in sistemele descentralizate, insa are acces limitat la informatie, in functie de necesitati. In sistemele distribuite, accesul la informatie este garantat total pentru ca informatia respectiva nu este proprietatea cuiva ci a tuturor, mult mai puternic garantata decat in sistemele descentralizate.
De la sistemul distribuit se poate trece inapoi la sistemul descentralizat, apoi centralizat prin involutie, adica simplificarea retelelor pana la disparitia lor. Involutia sistemelor se face prin acapararea de valori si informatie, ceea ce in mod colocvial am numi furt. Hack-ul si furtul de date sunt metodele de a sparge retelele prin centralizarea (mai apoi) a acelor informatii. Nici un nod dintr-o retea distribuita nu comite infractiunea de furt deoarece este un sistem care protejeaza informatia distribuind-o. Accesul nu numai ca este garantat dar si libertatea de utilizare.
Sistemele centralizate si distribuite au ceva in comun, totusi, si anume faptul ca ambele retele se comporta singular, adica precum o singura entitate unitara, insa in sistemul centralizat exista o singura autoritate care detine puterea si informatia, o singura autoritate proprietara, libera sa faca ce doreste cu proprietatea sa, iar ceilalti sunt primitori. In sistemele distribuite, toti membri sunt proprietari si impart informatia intre ei nestingherit, nu detin nimic si nu ascund nimic, insa nu inseamna ca nu protejeaza informatia. O singura dovada de alterare si elementul este eliminat instantaneu din retea.
Mai multe vom vorbi intr-un articol urmator…
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!