modelul constitutional occidental, model constitutional, constitutie, constitutia democratica, democratie
, ,

Walt Garlington: Modelul constitutional occidental genereaza instabilitate in lume

Constitutia scrisa, democratica, continua sa fie norma laudata de asa-numitele „natiuni civilizate” din Occident, sustinuta ca fiind cel mai bun mod de organizare a societatii pe care omenirea l-a inventat. Din acest motiv, se impune o analiza putin mai amanuntita a acestora.

Doua probleme principale ies in evidenta. Prima este notiunea de universalitate a acesteia. Modelul standard, bazat in mare parte pe Constitutia de la Philadelphia din 1787, care a creat guvernul federal al SUA, cu trei ramuri antagoniste – legislativa, executiva si judecatoreasca – care se verifica si se echilibreaza reciproc, isi are radacinile in experienta istorica engleza, in relatia foarte indelungata a monarhului englez cu Lorzii regatului si cu oamenii de rand. Legislativul bicameral, procesul cu jurati etc. nu pot fi pur si simplu exportate si suprapuse in orice alt etnos al lumii: Acest tip de sistem va functiona bine mai ales pentru oamenii din familia engleza.

Edmund Burke

Edmund Burke

Cei mai perspicace scriitori din Occident, precum Edmund Burke si Joseph de Maistre, in incercarea de a inabusi spiritul revolutionar al vremurilor lor, au subliniat in mod repetat in discursurile si scrierile lor ca fiecare popor are propria constitutie, nescrisa, stabilita in mod divin, care este rezultatul caracterului, obiceiurilor, geografiei, istoriei, starii sale spirituale etc. Constitutia scrisa, pentru a fi de folos nativilor, trebuie sa fie in conformitate cu cea nescrisa. Astfel, nu se poate lua pur si simplu un tip de constitutie si sa o aplicam la toate celelalte tari fara a ne lovi de o situatie oribila asemanatoare cu patul lui Procust.

Cealalta problema este ca constitutia tipica de tip occidental a facut din viata spirituala o afacere privata, superflua. Viata publica, in general, s-a secularizat, munca colectiva a oamenilor fiind redirectionata in principal catre scopuri din aceasta lume. Constitutia americana este prototipul; preambulul acesteia afirma: „Noi, poporul Statelor Unite, pentru a forma o uniune mai perfecta, pentru a stabili dreptatea, a asigura linistea interna, a asigura apararea comuna, a promova bunastarea generala si a asigura binecuvantarile libertatii pentru noi insine si pentru posteritatea noastra, ordonam si stabilim aceasta Constitutie pentru Statele Unite ale Americii”.

Joseph de Maistre

Joseph de Maistre

Oricine se preocupa catusi de putin de adevar si de traditii, de adevaratul telos al umanitatii si al creatiei in general nu se va multumi cu aranjamentele ordinii constitutionale rationaliste occidentale. Acestea sunt excrescente ale respingerii lente, dar continue si necrutatoare a omului occidental fata de crestinismul traditional, care dureaza de mai bine de un mileniu, si ale transformarii sale din creatura limitata in divinitate nelimitata. Fraza lui Abraham Lincoln din Discursul de la Gettysburg – un guvern al, de catre si pentru popor, care este conditia sine qua non a tuturor gandirii occidentale privind originea guvernarii in zilele noastre – reflecta acest lucru.

Abraham Lincoln

Abraham Lincoln

Politica a devenit pur si simplu o alta stiinta, dedicata eficientei si preciziei mecanice, asa cum a demonstrat James Madison in aceste celebre randuri ale sale din Federalistul nr. 51:

„Dar ce este guvernarea insasi, daca nu cea mai mare dintre toate reflectiile asupra naturii umane? Daca oamenii ar fi ingeri, nu ar fi necesara nicio guvernare. Daca ingerii ar guverna oamenii, nu ar fi necesare nici controale externe, nici interne asupra guvernului. In alcatuirea unui guvern care urmeaza sa fie administrat de oameni asupra oamenilor, marea dificultate consta in acest lucru: trebuie mai intai sa dai guvernului posibilitatea de a-i controla pe cei guvernati; iar in al doilea rand sa-l obligi sa se controleze pe sine insusi.”

Din acest punct de vedere, guvernul este doar un alt experiment tehnocratic, realizat pentru a controla o bucata de materie fara suflet numita om. Ajustati puterile acordate acestui departament sau formularea acelei clauze si veti remodela si „masinaria” societatii.

Se are impresia ca aici se urmareste un mecanism complex, de auto-putere si auto-perfectionare a omenirii. Transumanistul Yuval Harari nu lasa prea multe dubii in aceasta privinta. El scrie,

Yuval Harari

Yuval Harari

„Liberalismul sfinteste eul narator si ii permite sa voteze in sectiile de votare, in supermarket si pe piata matrimoniala. Timp de secole, acest lucru a avut sens, pentru ca, desi eul narator credea in tot felul de fictiuni si fantezii, niciun sistem alternativ nu ma cunostea mai bine. Cu toate acestea, odata ce vom avea un sistem care ma cunoaste cu adevarat mai bine, va fi nesabuit sa lasam autoritatea in mainile eului narator.”

„Obiceiurile liberale, cum ar fi alegerile democratice, vor deveni caduce, deoarece Google va fi capabil sa reprezinte chiar si propriile mele opinii politice mai bine decat mine […].”

„[…] Google nu s-a nascut ieri, sa stiti… Prin urmare, Google va fi capabil sa voteze nu in functie de starea mea de spirit momentana si nu in functie de fanteziile eului narator, ci mai degraba in functie de sentimentele si interesele reale ale colectiei de algoritmi biochimici cunoscuta sub numele de ‘eu’.”

„[…]Daca Google ia destule decizii bune, oamenii ii vor acorda o autoritate din ce in ce mai mare. Pe masura ce trece timpul, bazele de date vor creste, statisticile vor deveni mai precise, algoritmii se vor imbunatati, iar deciziile vor fi si mai bune. Sistemul nu ma va cunoaste niciodata perfect si nu va fi niciodata infailibil. Dar nu este nevoie de asa ceva. Liberalismul se va prabusi in ziua in care sistemul ma va cunoaste mai bine decat ma cunosc eu insumi. Ceea ce este mai putin dificil decat ar putea parea, avand in vedere ca majoritatea oamenilor nu se cunosc cu adevarat bine pe ei insisi.” (Homo Deus: O scurta istorie a viitorului, Harper Perennial, New York, 2017, pct. 343-4).

Russell Kirk

Russell Kirk

Elita nu a fost sincera cu noi. Sfarsitul istoriei nu este ordinea constitutionala liberala democratica occidentala, asa cum ni s-a spus; aceasta a fost doar o treapta spre ceva mai bun (in viziunea lor), o lume dominata de algoritmi de inteligenta artificiala care pot deconstrui indivizii pana la elementele si impulsurile lor cele mai elementare, oferind astfel elitei o putere aproape nelimitata asupra noastra. Ingerii guvernanti perfecti ai lui Madison au fost adusi la viata de catre post/trans-umanisti, iar acestia sunt chiar acele programe de IA.

Aceasta este constitutia viitorului; acesta este noul rol al maselor non-elitiste ale umanitatii – surse de date profitabile care trebuie exploatate si exploatate, in timp ce se supun pasiv oricarei comenzi a clerului stiintific.

Daca acesta nu este Elysium-ul placut la care se gandeau cei din Vest, acum este momentul sa se intoarca, pentru metanoia, pentru pocainta. Caile mai vechi de a vedea lumea, omul, politica etc. sunt cele catre care trebuie sa ne intoarcem pentru a gasi vindecare si implinire. Dr. Russell Kirk ofera cateva indrumari in acest sens:

„Conservatorul este preocupat, in primul rand, de regenerarea spiritului si a caracterului – de problema perena a ordinii interioare a sufletului, de restaurarea intelegerii etice si de sanctiunea religioasa pe care se bazeaza orice viata demna de a fi traita. Acesta este conservatorismul la cel mai inalt nivel. Care este obiectul vietii umane? Conservatorul luminat nu crede ca scopul sau scopul vietii este competitia; sau succesul; sau placerea; sau longevitatea; sau puterea; sau posesiunile. El crede, in schimb, ca obiectul vietii este Iubirea”.

Cu alte cuvinte, cea mai demna de incredere constitutie nu este sistemul perfect rational, simetric si stiintific, redactat pe o foaie de hartie. Este o inima smerita, unita cu Dumnezeu. In Lumina necreata a Sfintei Treimi, un om se poate cunoaste pe sine cu adevarat si mult mai profund decat o va face vreodata orice computer cu inteligenta artificiala. Intr-o astfel de atmosfera, in aceasta lume pe care Biserica Ortodoxa o deschide omului, cele mai desavarsite verificari si echilibre functioneaza in inima:

In aceasta lume, ucigasii, cersetorii si prostii sunt transformati in sfinti. In aceasta lume, generozitatea fata de toti curge fara crutare. In aceasta lume, cei mai puternici barbati si femei din societate – regi, regine, soldati si alti nobili – abdica liber de la puterea lor lumeasca pentru a deveni calugari, calugarite si martiri.

Acesta este Occidentul care a fost odata. Acesta este Occidentul care nu mai este. Acesta este Occidentul care ar putea fi din nou, daca barbatii si femeile sale, tineri si batrani, ar gasi mijloacele de a-si indoi genunchii si gaturile intepenite si de a varsa o lacrima in fata lui Dumnezeu si a aproapelui lor pentru greselile lor.

„Dar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, rabdarea, bunatatea, generozitatea, credinta, blandetea, stapanirea de sine; impotriva unora ca acestea nu exista lege.” (Epistola Sfantului Pavel catre Galateni 5, 22-3).

Toate acestea impreuna alcatuiesc cea mai mare constitutie pe care Occidentul a cunoscut-o vreodata.

Traducere si adaptare dupa geopolitika.ru.

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *