Uitare în Cărare (poem)

Last Updated on March 26, 2017 by Patrick

Năpraznic, năvalnic m-așez
Impotriva firii-adormite,
Profund străvezite,
In al Templului regres.

Un vânt, un gând pătrunzând
In cotlonul subconștient,
Profund latent,
Erupe pe pajiști călcând.

Nimic, niciunde se-ntamplă,
Boaba ca-n cuptor,
Spulberă al sau labor,
Din balans îl contemplă.

Un cânt în Cărare să-mi sune,
Uscat și Superior,
Plângându-mi în fior,
Și nimic nu mai rămâne.

Anii trec în aval,
Se-mpotrivesc în amonte,
Pasul să-l surmonte,
Ropotind în prăval.

Nu mă înfior prea tare,
Nici nu întreb ca atare
„De ce e mare?”
La mine mă uit.
…Uitare în Cărare…

Save

Save