stiinta, memorie colectiva, rupert sheldrake
, ,

Stiinta memoriei colective

De vorba cu Rupert Sheldrake despre rezonanta morfica

Savantul britanic Rupert Sheldrake vorbeste despre noua biologie celulara de ultima generatie incepand din 1981, cand a publicat cartea sa inovatoare, O noua stiinta a vietii: Ipoteza cauzarii formative. In ciuda atacurilor ostile ad hominem ale ideilor sale cu privire la cresterea celulelor fiind directionata prin mai mult decat o simpla codificare genetica, criticii lui Sheldrake nu au produs nici argumente valide, nici dovezi care sa contracareze observatiile si teoriile sale de laborator. Doar au facut zgomot impotriva sa.

Campul Morfic

rupert sheldrake, stiinta, memorie colectiva

Sheldrake afirma ca „memoria” este inerenta celulelor si ca viata prezinta „obiceiuri evolutive”, o calitate pe care Darwin a remarcat-o. „Celulele provin din alte celule si mostenesc campurile de organizare”, iar aceasta morfogeneza depinde in mod inerent de organizarea acelor campuri, pe care el le numeste campuri morfice.

De exemplu, intrucat baza genetica a reproducerii celulare este atat de similara, campul morfogenetic al unui organism specific determina dezvoltarea unei forme specifice – o floare roz cu cinci petale, spre deosebire de o balena orca sau un molid. Opiniile materialiste fundamentale inca detinute de majoritatea biologilor rezista implicatiilor unei astfel de ipoteze, in ciuda dovezilor experimentale.

Dar acreditarile sale sunt impecabile. Sheldrake este un fost cercetator al Royal Society, a obtinut diplome atat la Cambridge cat si la Harvard si a avut directii de cercetare si burse cu organizatii prestigioase din intreaga lume, inclusiv Institutul de Stiinte Noetice din California. In plus, a publicat peste optzeci de lucrari stiintifice, zece carti, apare la emisiuni de televiziune internationale si scrie periodic pentru ziare si reviste.

Interviul cu Rupert Sheldrake

SuperConsciousness a avut marea onoare de a vorbi cu Dr. Sheldrake despre activitatea sa, precum si provocarile de a aborda atacurile personale ale pseudo-scepticilor.

S.C.: Va rugam sa explicati rezonanta morfica pentru cititorii nostri.

Rupert Sheldrake: Rezonanta morfica este modul in care lucrurile se potrivesc intre ele. Functioneaza pe baza similitudinii, acelasi principiu ca rezonanta obisnuita. De exemplu, daca impingeti in jos pedala de sustinere a unui pian si in timp ce o tineti apasata, vocalizati „oooo” in coardele pianului (care se afla in cutia de rezonanta), iar dupa ce incetati sa vocalizati, pianul va intoarce acel „ooooo”. Daca cantati un ton specific, sa spunem un „e” in coardele pianului, acestea vor vibra in acelasi „e”. Aceasta este rezonanta.

rupert sheldrake, stiinta, memorie colectiva

Multe tehnologii moderne lucreaza pe baza rezonantei; radioul si televiziunea sunt ambele tehnologii rezonante. De exemplu, radioul functioneaza pentru ca acordam frecventa specifica a unui anumit post de radio, sa spunem la 99.8 MHz pe FM. Cu toate acestea, camera in care va aflati acum este plina de nenumarate frecvente, inclusiv transmisii radio, televiziune si telefon mobil. Motivul pentru care nu devenim coplesiti este acela ca nu rezonam in mod specific cu ele.

S.C.: Ati extins conceptul de rezonanta morfica la nivelul stiintelor biologice ale dezvoltarii vegetale si animale.

R. S.: Da, de exemplu, o crizantema, pe masura ce se dezvolta, se acordeaza la crizantemele care au fost inainte, sau alt exemplu ar fi o girafa, in timp ce se dezvolta, procedeaza la fel.

ADN-ul materialului genetic permite fiecarei fiinte vii sa isi sintetizeze proteinele corecte care fac parte din sistemul specific de rezonanta, la fel cum un canal de radio sau de televiziune transmit pe frecventele lor specifice. Pentru ca aceste tehnologii electronice sa functioneze eficient, au nevoie de componentele electronice corespunzatoare precum si de rezonanta specifica dintre ele. Aceasta este la fel de valabila si pentru inerenta formelor si instinctelor animalelor.

S.C.: Daca plantele si animalele se dezvolta in acord cu sistemul bazic de informatie si frecventa invizibil, interconectat, inseamna ca cresterea lor nu depinde exclusiv de informatia genetica, nu?

R.S.: Exact. Punctul de vedere conventional incearca sa inghesuie toata informatia mostenita in gene, insa ADN-ul este supraevaluat in mod grosolan. Pur si simplu nu face multe din lucrurile pe care le consideram noi ca le face. Ceea ce stim sigur ca poate realiza este codarea structurilor moleculelor proteice din organism.

S.C.: Cu alte cuvinte acesta este un camp viu al informatiei despre care vorbiti?

R.S.: Este un fel de memorie colectiva. Fiecare membru al unei specii se bazeaza pe memoria colectiva din cadrul acelei specii, iar apoi lasa urma sa in memoria colectiva. Aceasta se poate numi mostenire morfica. Am mai putea spune ca este o constiinta colectiva insa, de fapt este mai mult ca un inconstient colectiv. Ne acordam mereu la acest inconstient colectiv si contribuim la el, astfel ca e asemanator cu ceea ce spunea Carl Gustav Jung despre inconstientul colectiv.

Ceea ce vreau sa spun este ca, de exemplu, daca cineva invata o noua abilitate, sa spunem ca invata sa faca windsurfing, apoi cu cat sunt mai multi oameni care invata aceasta abilitate, cu atat e mai usor pentru ceilalti care vin dupa ei sa o invete datorita rezonantei morfice. Cu alte cuvinte, cu cat invata mai multi deprinderea, cu atat e mai usor de invatat pentru toata lumea. Mai mult, vorbind de un alt exemplu, daca invatam niste sobolani cateva trucuri noi, sa spunem, in Los Angeles, alti sobolani din alte orase vor invatat acelasi truc mai usor datorita faptului ca acest prim grup de sobolani a facut-o inainte.

Alt exemplu ar mai fi daca punem o floare fara mireasma intr-un buchet cu flori care au mireasma, acea floare va capata mireasma florilor din buchet.

Asta este ceea ce face rezonanta morfica. Este un fel de interconexiune intre toate organismele similare de-a lungul spatiului si timpului. Functioneaza din trecut si se conecteaza ca un fel de memorie colectiva si conecteaza toti membrii unei specii.

rupert sheldrake, stiinta, memorie colectiva

Traim oare intr-un camp viu al informatiei?

S.C.: In ultimii treizeci de ani, ati fost primit cu destul de multa rezistenta din partea comunitatii stiintifice generale. Cat de semnificativ s-ar schimba stiinta, dar si lumea in general daca ar accepta intru totul ideile dv. despre rezonanta morfica?

R.S.: In primul rand, la nivel stiintific, motivul principal al acestei rezistente este ca majoritatea oamenilor de stiinta sunt inca inchisi in paradigma materialista, in doctrina ca singura realitate este materia. Ceea ce indica observatiile mele este ca natura este mai mult decat materie. Mai exista si campuri de rezonanta inlauntrul sistemelor materiale. Mai sunt si ceea ce noi numim legi ale naturii care nu sunt fixe, ci mai degraba sunt precum obiceiurile, adica mecanisme flexibile intrisece si inerente.

Aceste idei au nevoie ca noi sa ne schimbam teribil de mult mentalitatile in domeniul stiintei, daca am vrea sa le acceptam. Mai este posibil si ca aceste idei sa nu afecteze prea mult pe majoritatea dintre noi daca nu petrecem prea mult timp reflectand la legile naturii. Dar sunt totusi niste schimbari fundamentale in domeniul stiintei si de aceea sunt atat de controversate.

S.C.: Odata ce se schimba perceptia fundamentala, nu ar avea impact asupra campului morfic al majoritatii oamenilor, pe langa cel al oameniilor de știinta?

R.S.: Ceea ce intelegem noi acum in stiinta este ca activitatea in natura depinde de energie, iar energia poate sa ia orice forma. Este similar cu ceea ce hindusii numesc Shakti; este un fel de impuls nediferentiat care genereaza circumstante. Aceeasi energie poate sa porneasca un computer, un televizor, un feon, sau un prajitor de paine. Nu are forma in sine insasi.

Ceea ce sugerez sa intelegem este ca forma pe care o ia energia este determinata, in legatura cu, si organizata de campurile despre care vorbim. De exemplu, in fizica moderna cunoastem ca campurile cuantice organizeaza particulele cuantice. Mai stim si ca exista campuri gravitationale, electromagnetice, iar pe langa acestea mai sunt si campurile morfice – campuri care organizeaza formele si comportamentele animalelor si plantelor.

rupert sheldrake, stiinta, memorie colectiva

Natura are memorie?

S.C.: Deci, vreti sa spuneti ca campurile morfice sunt separate?

R.S.: Da, oarecum sunt separate functional. Campul gravitational este altceva decat campul electromagnetic. Functiile sale sunt diferite, iar campurile cuantice sunt si ele diferite de campurile gravitational si electromagnetic. Deja avem de-a face cu o multime de astfel de campuri in fizica, iar una dintre marile provocari inca de pe vremea lui Einstein a fost sa gasim o teorie a campurilor unificate care sa demonstreze cum se relationeaza intre ele. Cu toate acestea, fizica se preocupa mai intai de galaxii, stele, electroni, si pune mai putina atentie asupra campurilor care guverneaza organismele vii, plantele, ecosistemele etc.

S.C.: Este oare datorita faptului ca stiinta considera ca a inteles deja suficient de bine procesele biologice?

R.S.: Da, asta cam asa este. Asa cred oamenii de stiinta, insa in realitate nu au inteles suficient. Biologii, spre exemplu, cred ca pot reduce procesele vii la pura fizica.

Fizicienii, spre alt exemplu, nu sustin ca pot intelege mintea umana. Chiar si in biologie nimeni nu intelege cum functioneaza mintea. Ce sa mai spunem de constiinta? In cazul acesta continua sa ne dea batai de cap, devenind una dintre cele mai mari probleme nerezolvate din stiinta. Nu este ca si cum am avea o teorie perfecta a constiintei pe care nu o acceptam, ci pur si simplu ca nu exista o astfel de teorie in fizica.

Eu spun in continuare ca mintea este un sistem de campuri. Acestea isi au locasul in creier, insa se extind dincolo de creier, precum campul unui magnet care isi are originea in acel magnet dar se extinde in jurul sau. La fel si cu campul smartphone-ului dv., care se extinde dincolo de circuitele sale in mod invizibil. Eu mai spun ca mintea este total detasata de materie, de timp si spatiu.

S.C.: Astfel ca vedeti mintea ca pe un camp?

R.S.: Da, este un camp. Mintea noastra se extinde in spatiu si ne interconecteaza cu mediul inconjurator. Un aspect important al sau este ca suntem interconectati si cu ceilalti membri din grupurile sociale. Acestea isi au, de asemenea, campurile lor morfice. Spre exemplu, un stol de pasari, un banc de pesti sau o colonie de furnici. Indivizii din grupurile sociale mari si grupurile sociale si mai mari isi au ele insele propriile lor campuri morfice, propriile lor modele organizationale. Este la fel de valabil si la oameni.

Si oamenii formeaza tot felul de grupuri sociale in interiorul societatii moderne, precum echipele de fotbal, spre exemplu. Fiecare jucator din echipa este o componenta functionala care face parte dintr-un intreg mai mare – echipa –, iar aceasta echipa munceste ca sa inscrie goluri. Conexiunile dintre membrii grupurilor sociale ii leaga impreuna prin intermediul campului morfic. Sunt interconectati prin acest camp, iar campul este interconexiunea invizibila care ii leaga, indiferent de distanta dintre ei.

Atunci cand sunteti departe de cineva pe care cunoasteti foarte bine, ganditi-va la acea persoana si faceti-va in minte intentia de a o telefona. Persoana respectiva poate sa capteze acel gand pe care-l emiteti si ar putea sa-i raspunda gandindu-se la dv. Apoi, dintr-odata va suna telefonul si cand raspundeti, la celalalt fir e persoana la care v-ati gandit. Eu numesc acest fenomen telepatie telefonica si este cel mai obisnuit tip de telepatie din lumea moderna. Este unul dintre multele moduri prin care suntem interconectati.

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published.