Presedintele Statelor Unite ale Americii, Abraham Lincoln (1809-1865), a facut oferta, in anul 1854, ca statul sa cumpere o mare parte din teritoriul indian, iar poporului indian i-a fost promisa o rezervatie. La aceasta oferta a primit un raspuns din partea capeteniei Seattle.

Aceasta scrisoare se numara printre cele mai frumoase si mai profunde ganduri care au fost rostite vreodata despre mediul inconjurator al omului.

Scrisoarea este trimisa tuturor tarilor lumii, cu prilejul Zilei mondiale a Mediului, 5 iunie, de catre UNEP, iar orasul SEATTLE si-a primit numele dupa aceasta capetenie.

„Cand marele sef Alb din Washington isi trimite glasul ca doreste sa cumpere pamantul nostru – ne cere prea mult.

Cum se poate vinde ceva sau cumpara cerul si caldura pamantului? Asa ceva ne este cu totul strain.

Noi nu suntem proprietarii prospetimii aerului si limpezimii apei.

Fiecare particica a acestui pamant e sfant pentru poporul meu.

Fiecare ac stralucitor de pin, fiecare bob de nisip din vadul raului, fiecare mica negura din intunecimea padurii, sunt sfinte in gandurile si viata poporului meu, suntem parte a pamantului si el e parte din noi.

Ierburile mirositoare ne sunt surori.

Cerbul, armasarul, vulturul cel mare – ne sunt frati.

Culmile stancoase, pasunile suculente, trupul invelit in caldura al poney-ului si omul, toate apartin aceleiasi familii.

Aceasta apa stralucitoare ce curge prin torente si rauri, nu este numai apa, ci si sangele stramosilor nostri.

Daca va vindem pamantul, trebuie sa stiti ca e sfant.

Ca fiecare reflectare din lacul limpede vorbeste despre intamplari si amintiri din viata poporului meu.

Murmurul apei – e glasul tatalui-tatalui meu. Raurile ne sunt frati, ne sting setea. Raurile poarta canoele noastre. Ne hranesc copiii.

Daca va vindem pamantul, trebuie sa va amintiti si sa invatati copiii vostri ca raurile sunt fratii nostri si ai vostri.

De aceea va trebui sa oferiti raului bunatatea pe care nu ati oferit-o fratelui.

Stim ca omul alb nu ne intelege. Pentru el un pamant e la fel ca si oricare altul. Fata de pamantul-mama si fratele-cer se poarta ca fata de lucruri care se pot cumpara, prada, vinde ca vitele sau podoaba stralucitoare. Lacomia lui va distruge pamantul si va lasa in urma pustiu. Nu stiu… Modul nostru de viata se deosebeste de al vostru. Numai privind la orasele voastre, pe omul rosu il dor ochii. In orasele omului alb nu exista un coltisor de liniste.

Nu exista loc in care sa se auda deschiderea frunzelor primavara sau tremuratul aripii musculitei.

Cea mai mare comoara a omului rosu este aerul.

Omul alb parca nici nu observa aerul pe care il respira. Ca unul care e de multa vreme muribund – e imun la duhoare.

Daca va vindem pamantul trebuie sa va amintiti ca aerul ne este pretios. Ca aerul isi imparte spiritul cu intreaga viata pe care o intretine. Vintul care i-a dat bunicului meu primul suflu va primi si ultima lui rasuflare.
Daca va vindem pamantul trebuie sa-l paziti ca pe ceva sfant. Ca pe un loc in care si omul alb va putea sa inspire aerul indulcit cu mireasma florilor. Vom examina oferta voastra de a ne cumpara pamantul.

Daca vom decide sa fim de acord, va vom pretinde sa indepliniti urmatoarea conditie: Omul alb va trebui sa se poarte fata de animalele acestui pamant, ca fata de fratii sai.

Ce este omul, fara animale? Daca animalele ar disparea omul ar muri de marea insingurare a spiritului.

Tot ceea ce li se intampla animalelor, curand i se va intampla si omului.
In lume totul se leaga.

Va trebui sa va invatati copiii ca sub talpile lor este cenusa stramosilor nostri.

Pentru ca sa respectati pamantul, le veti spune ca pamantul lor este bogat prin viata strabunilor nostri.

Va trebui sa va invatati copiii, asa cum ii invatam noi pe ai nostri, ca pamantul ne e mama. Ce pateste pamantul, patesc si copiii lui.

Daca omul scuipa pe pamant, se scuipa pe sine insusi.

Pamantul nu apartine omului.

Omul apartine pamantului.

Recent Posts

Leave a Comment

Tinem legatura?

Daca doriti sa ma contactati, imi puteti trimite un mail folosind formularul de contact de mai jos.

Not readable? Change text. captcha txt
johann wolfgang von goethe, goethesfanta tamara, georgia