Proiectii Fotografice: Lumina schimba totul

Last Updated on August 1, 2016 by Patrick

In momentele noastre cele mai intunecate avem nevoie sa ne concentram ca sa vedem lumina.

Aristotel Onassis

A fost o vara foarte calda, anul acesta. N-am prea avut pofta de mancare.. de altfel, o consideram o povara. Nici nu mi-a stat mintea la ea. Poate la apa da, dar la mancare nu. Dar totusi, am descoperit ca nu aveam asa de mare nevoie de alimente ca in sezonul rece pentru ca am gasit altceva care mi-a compensat nevoia de hrana: lumina.

Nu va temeti ca nu am de gand sa fac propaganda dogmatica religioasa, sectara si desueta spunandu-va ca ma hranesc cu lumina care vine de la Dumnezeu etc., si ca tin posturi negre lungi undeva izolat intr-o padure sau intr-o caverna. :) E o chestiune pur stiintifica. Am observat ca in sezonul cald, in special vara, cand Soarele, razele sale ultraviolete stralucesc la maxim nu prea am nevoie de alimente precum as avea in sezonul rece. Lumina Soarelui hraneste la randul ei corpul. Am observat ca in organism, datorita acesteia, se stimuleaza sinteza vitaminei D si implicit a celorlalte substante care lucreaza impreuna cu aceasta, mai ales a hormonilor. Lumina Soarelui intr-adevar hraneste si revitalizeaza. Imi da o senzatie foarte profunda, subtila totusi, de sãturare. Ma simt sãtul intr-un fel dupa ce imi fac baile solare in fiecare zi. Expunerea la Soare ma indestuleaza, mai ales cand fac sport in aer liber.

In fotografie vorbim in general despre lumina, nu? Asadar, mi-am concentrat atentia mai mult pe lumina din fotografiile mele decat pe altceva. Unde este lumina interesanta, este si un subiect interesant, dar si o fotografie interesanta.

Dar sa incepem sa vedem abstractiunile dinamice ale luminii mai intai.

Exista, acum foarte multi ani, stilul pictorialist in fotografie, unde elementele grafice ale lucrarilor erau slab focalizate intentionat. Cred ca inca mai exista azi insa putini sunt cei ce il experimenteaza.

M-am limitat la a gasi tonalitatile luminii de seara de pe prispa casei. Slaba focalizare reduce detaliile si mai mult la esenta lor luminoasa.

Si totusi, am gasit in detaliile podelei luminate in amurg un rafinament al liniilor pe care nu-l puteam ignora. In lumina de fundal se conturau ispititor ca pentru a sugera relaxarea, contemplarea, extazul luminii crepusculare. Culorile nu-si mai aveau rolul deoarece totul se afla doar intre lumini si umbre.

Esential high-key! Detalii in lumina.

Si apoi, mi-am directionat privirea dincolo, peste drum, catre marele lant muntos. Soarele cobora usor, culorile si lumina amurgului schimbau peisajul cu o viteza ametitor de inceata pentru cel ce se grabeste. :)

Toti oamenii cauta lumina, intr-un fel sau altul. Toti oamenii vor sa inteleaga si sa se inteleaga intre ei, insa lumina se pare ca ii evita intr-o oarecare masura. De fapt, singura lumina pe care o percep este lumina obscura proprie.

Nu imi este frica sa experimentez. Se spune ca nu e bine sa fotografiezi direct in lumina soarelui pentru a nu distruge aparatul. Insa aceasta nu este decat istorie veche. Astazi ne putem juca cu aceasta “metoda”, insa precauti pentru a nu exagera, totusi. Exista un sambure de adevar si in asta…

A scrie, a desena cu lumina este ceea ce inseamna fotografie, si aceasta multi fotografi o stiu. Dar cati dintre fotografi au ceva de spus prin acest limbaj, caci este un limbaj?

Ce este ceea ce au de exprimat? Ce este ceea ce vad? Un apus de soare de “milioane de dolari”? Ori esenta sa?

Si detaliile unui apus pe munte conteaza. Fotograful nu are alta obligatie de a imortaliza momentul amurgului decat cea proprie. Cu obligatiile proprii pavam drumul catre aceste impuneri cliseu din societatea fotografica unde se exprima “standardul” peisajului grandangular in lumina orei aurii ca fiind expresia perfecta a unui apus. Dar de data aceasta nu este cazul. Daca deschidem bine ochii si daca dorim sa experimentam si altceva vom vedea ca sunt si alte aspecte ale acestui moment magic.

Dupa acest moment mi-am spus “pe maine!”. A doua zi pornii pe carari de munte prin paduri si atmosfera innourata crea un joc de lumini si umbre foarte interesante, imposibil de ignorat. Trebuia doar observat cu atentie momentul si locul expus la soarele de printre nori. Cu atentie am vazut ceea ce Natura imi reflecta in ochi si in minte.

Totusi, din multitudinea naturala, din multimea de copaci, flori, stanci etc., ce puteam vedea? Un element izolat, un arbore crescut pe brâna stancilor ca si cum ar fi fost in competitie cu muntele pentru cine ar ajunge mai repede la cer. :)

Apoi un alt moment imi aparu in fata ochilor, un moment al luminii de prin padure. O oaza luminoasa se contura printre copaci, in timp ce urcam pe carare, si-mi revela peisajul ce urmeaza:

De fapt erau izolari ale luminii, reflectoarele cerului care luminau anumite aspecte pentru ochiul estetic al celui ce stie a le vedea. Sa nu spunem ca Natura nu este artista! Natura ne-a creat ca artisti. Numai o artista poate zamisli artisti. ;)

Mergand pe carari, am ajuns la destinatia aleasa, una dintre vaile cele mai izolate, salbatice si pitoresti din muntii nostri: Valea Gaura, Bucegi. :) Copiii muntilor cresteau, se dezvoltau acolo, printre roci, in mod armonios, si pe gorganele etajate, stancoase ale poienii.

Pe alte carari am intalnit poieni deschise spre cer pe care l-am putut privi si i-am putut contempla schimbarile atmosferice. Este minunat Soarele printre nori! Coloanele sale de lumina ii preced majestatea si ii complimenteaza puterile.

Calatoria, am simtit ca este atemporala dar si oarecum aspatiala, non-locala. Nu timpul cronometric si locurile au contat, ci momentele. Intr-o alta dimensiune a intelegerii imi dau seama ca studiul luminii este cel ce aduce lumina si echilibrul sufletesc in noi cel putin prin rezonanta. Nu ignor si partea negativa a omului in sine, dar prefer acum sa observ partea plina a paharului.

Intr-o urmatoare zi a calatoriei am putut fi martorul unui amurg cu adevarat feeric. Lumina avea o calitate aparte inainte de apus, o lumina de crepuscul spre inserate care imi mangaia privirea. Daca detaliile cerului m-au impresionat cel mai mult, acum nu puteam ignora intinderea peisajului, dealurile, muntii din departare, casele, bisericile, pensiunile turistice din prim plan. Am optat pentru un studiu panoramic si am pastrat lumina asa cum am perceput-o.

Pe curand! ;)