Orasele inteligente ale viitorului: eco-utopie sau cosmar distopic?

Fiind programata sa fie cea mai conectata si mai durabila expozitie din lume, Expo 2020 a pretins a fi un model pentru orasele viitorului. Alte proiecte de orase inteligente din Asia si Africa au viziuni similare, dar se vor ridica la inaltimea promisiunilor de utopie urbana?

New York, care a fost candva modelul unui oras modern si global, consuma zilnic 5 miliarde de litri de apa, potrivit lui Cedrik Neike, director executiv al infrastructurii inteligente de la Siemens.

Cedrik Neike

„Asta inseamna de douazeci de ori mai multa energie sau resurse folosite de un locuitor urban din Jakarta. Este o problema majora de urbanizare daca toti locuitorii oraselor ar avea aceeasi ambitie de a trai la fel de prosper ca un newyorkez”, a declarat Neike jurnalistilor cu ocazia lansarii media a expozitiei mondiale din acest an, Expo 2020 Dubai, pe care conglomeratul tehnologic german o va digitaliza de la zero prin intermediul tehnologiei Internet of Things (IoT).

„Trebuie sa ne gandim la modul in care putem trai mai durabil in orase, oferind in acelasi timp oamenilor acces la resurse care sa le permita sa traiasca in siguranta si confortabil”, a adaugat el, mentionand ca majoritatea locuitorilor din mediul urban isi petrec astazi 90% din viata in cladiri, ceea ce face ca mediul construit sa fie un domeniu de prima importanta pentru a fi revolutionat cu ajutorul tehnologiei digitale.

Potrivit echipei din spatele Expo 2020, expozitia mondiala din acest an serveste drept un nou prototip pentru orasele viitorului, in care tehnologiile IoT si smart-city vor fi integrate in peisajul urban pentru a imbunatati performanta unor servicii precum energia, transportul si utilitatile.

De la sistemele de gestionare a deseurilor care pot detecta cand containerele ajung la capacitate maxima pana la aplicatiile de date meteorologice care pot prezice probabilitatea unei furtuni de nisip, aplicatiile Siemens vor fi utilizate la Expo 2020 nu numai pentru a se pregati pentru vreme si deseuri, ci si pentru a imbunatati confortul si performanta energetica in toate cladirile si structurile.

Ascensiunea oraselor inteligente

In prezent, orasele consuma doua treimi din resursele mondiale, iar pana in 2050, se asteapta ca doua treimi din populatia globala sa traiasca in zone urbane. Pentru a face fata acestei cresteri in mod durabil, orasul inteligent a fost astfel prezentat ca fiind o solutie la numeroasele probleme de care sufera orasele existente, cum ar fi congestionarea paralizanta a traficului, poluarea periculoasa a aerului si proliferarea deseurilor.

Potrivit datelor furnizate de International Data Corporation, guvernele din intreaga lume doresc sa cheltuiasca aproape 200 de miliarde de dolari pentru initiative de orase inteligente pana in 2023, pentru a imbunatati sustenabilitatea, a maximiza eficienta si a reduce consumul de energie in orase.

Imbunatatirea bunastarii oamenilor care locuiesc in orase, reducand in acelasi timp la minimum impactul infrastructurii urbane asupra planetei, este factorul care a stat la baza constructiei inteligente a celor 4,38 kilometri patrati ai amplasamentului Expo 2020.

Programata sa se deschida in octombrie, Expo 2020 a fost un proiect real pentru un viitor oras numit District 2020, care cuprindea atat spatii rezidentiale, cat si comerciale. Structurile majore construite pentru expozitie vor ramane ca instalatii permanente si vor fi reconvertite in servicii de inovare, culturale si educationale dupa ce expozitia se va incheia in 2021.

District 2020 promite sa fie orasul viitorului, dar nu este primul care se declara lider in noua era a urbanismului durabil. In prezent, orasele inteligente sunt la moda, iar viziunile de tehno-utopie au rasarit in Asia, Africa si Orientul Mijlociu.

In Emiratele Arabe Unite, dezvoltatorii din spatele Orasului durabil au transformat o fasie desertica, candva arida, intr-un oras verde compact, in care casele sunt dotate cu panouri solare, strazile nu au masini, iar domurile gradinilor urbane incurajeaza rezidentii sa cultive si sa manance local.

Orasul durabil din Dubai, dezvoltat de Diamond Developers, dispune de aparate eficiente si de zone fara masini in unitatile sale rezidentiale si comerciale.

Orasul Songdo din Coreea de Sud are o imagine similara de viata curata si ecologica, unde camioanele de gunoi nu sunt nicaieri la vedere, iar gunoaiele sunt aspirate automat din case si transportate intr-un centru de sortare subteran pentru a fi reciclate, ingropate sau arse.

„In regiunile in curs de dezvoltare, in special in Asia si Africa, orasele continua sa se extinda incredibil de rapid, iar cele mai recente tehnologii inteligente reprezinta o oportunitate pentru o noua dezvoltare”, a declarat Dominique Bonte, vicepresedinte al companiei de cercetare in domeniul tehnologiei ABI Research.

Songdo, Coreea de Sud

Potrivit biroului principal de investitii al bancii elvetiene UBS, piata oraselor inteligente din Asia ar putea ajunge la 800 de miliarde de dolari in 2025, China fiind liderul expansiunii oraselor inteligente.

Dominique Bonte

„Desi construirea oraselor de la zero ia spatiu din zonele deschise, publice, acestea permit construirea infrastructurii intr-un mod mai sustenabil, cu o amprenta de carbon mai mica si un impact foarte mic asupra mediului”, a spus Bonte, adaugand ca, desi orasele vechi pot fi modernizate treptat, acestea „nu vor fi niciodata la fel de sustenabile ca noile dezvoltari”.

„Pentru tarile in curs de dezvoltare, tehnologiile inteligente ofera oportunitatea de a depasi provocarile traditionale prin optimizarea planificarii si a proiectarii pentru a raspunde nevoilor unice ale locuitorilor locali si prin facilitarea procesului de urbanizare rapida, a migratiei populatiei si a cresterii dimensiunii oraselor”, a fost de aceeasi parere Derek Wang, directorul general al Alibaba Cloud Singapore, care a contribuit la reducerea congestionarii traficului in Malaezia si China cu ajutorul tehnologiei inteligente.

Orase fantoma verzi?

Cu toate acestea, in timp ce noile orase par sa semnifice progresul tehnologic si de mediu, multe dintre ele sunt inca departe de idealul cosmopolit pe care il reprezinta orase precum New York.

Destinat initial sa fie primul oras cu emisii zero de carbon din lume, atunci cand a fost construit in 2008, Masdar City din Abu Dhabi s-a luptat sa atraga atat rezidenti si investitori, cat si sa isi indeplineasca obiectivele de neutralitate a emisiilor de carbon. In mod similar, orasul Songdo a fost descris ca fiind un oras fantoma, asemanator cu Cernobil, care se adreseaza din ce in ce mai mult expatriatilor straini.

Masdar City, Abu Dhabi

Intre timp, noile orase, cum ar fi Eko Atlantic din Nigeria, supranumit noul Dubai al tarii, au determinat observatorii sa deplanga aparitia unor „enclave verzi privatizate pentru cei foarte bogati”, in timp ce expertii se tem ca guvernele construiesc de la zero pentru a evita sa se ocupe de problemele care afecteaza metropolele existente.

Eko Atlantic, Nigeria

„Companiile de tehnologie, companiile de constructii si industria imobiliara profita de numeroasele provocari cu care se confrunta orasele din sudul lumii pentru a convinge oamenii ca noile orase sunt o solutie importanta, mai degraba decat sa repare orasele existente, ceea ce nu este la fel de profitabil”, a declarat Sarah Moser, directorul programului de studii urbane de la Universitatea McGill, intr-un interviu acordat The Guardian.

Sarah Moser

Cu toate acestea, Limin Hee, director de cercetare la Centrul pentru orase locuibile din Singapore, considera ca orasele inteligente sunt dezvoltate in asa fel incat sa imbunatateasca viata de zi cu zi a oamenilor, ceea ce „include oferirea mai multor optiuni si punerea la dispozitia acestora a informatiilor prin intermediul tehnologiei”.

„Tehnologia este un facilitator pentru locuibilitate si nu un scop in sine. Smart este doar un alt strat al orasului”, a spus ea. „Avem nevoie de un motiv pentru ca oamenii sa locuiasca acolo. Trebuie sa existe locuri de munca, locuinte bune, un mediu bun. Ma indoiesc ca exista vreo tara in lume care a fost construita de dragul de a fi inteligenta.”

„In cele din urma, munca noastra nu se refera doar la o tehnologie ingenioasa, ci si la crearea de valoare adaugata pentru societate si la transformarea oraselor noastre in locuri mai bune pentru a trai”, a declarat Oliver Kraft, seful de proiect si de gestionare a conturilor Siemens pentru Expo 2020.

Un cosmar in domeniul securitatii

Pentru a lua decizii mai precise, orasele inteligente colecteaza de obicei date de la oameni prin intermediul telefoanelor din buzunarele lor, al senzorilor care le urmaresc fiecare miscare si al altor dispozitive inteligente. Acest lucru inseamna ca orasele inteligente au adesea puterea de a identifica unde se afla oamenii si ce fac acestia.

„Prin colectarea de informatii prin intermediul smartphone-urilor cetatenilor, orasul poate intelege unde sunt problemele si cum sa le rezolve”, a declarat Bonte. „Cu toate acestea, exista dezavantajul evident al modului in care aceste date sunt colectate si utilizate.”

Atunci cand a fost prezentat pentru prima data in 2017 un plan de dezvoltare a Quayside, un „oras inteligent in oras” in Toronto, proiectul a primit critici puternice din partea cetatenilor care erau ingrijorati de modul in care dezvoltatorul, o filiala a Google, colecta si utiliza datele personale ale cetatenilor. Colegii giganti tehnologici care alimenteaza acum revolutia oraselor inteligente au fost, de asemenea, acuzati de profit urban.

Oliver Kraft

„Este mai putin problematic daca incluzi si implici cetatenii in ceea ce se face cu datele lor. Trebuie sa fii transparent cu cat de multe date sunt folosite pentru a le imbunatati viata”, a declarat Bonte, care a adaugat ca disponibilitatea cetatenilor de a renunta la datele lor depinde si de cultura.

„In China, oamenii nu au o problema atat de mare cu supravegherea, spre deosebire de multe tari occidentale, unde este mai sensibila si oamenii sunt foarte suspiciosi fata de guvernele care le folosesc datele”, a mai spus el.

Intrebat despre modul in care Siemens abordeaza problemele legate de guvernanta datelor si de confidentialitate, Kraft le-a spus jurnalistilor prezenti la lansarea media ca Expo 2020 va fi „incluziva pentru cetateni si cat se poate de transparenta, cu ajutorul social media”.

De asemenea, orasele au devenit din ce in ce mai mult tinte pentru atacurile cibernetice, o problema pe care Dietmar Siersdorfer, directorul executiv al Siemens Middle East, a descris-o ca fiind una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta industriile in curs de digitalizare.

In India, anul trecut, serviciile de furnizare a energiei electrice din Telangana si Andhra Pradesh au fost intrerupte dupa ce au fost atacate de hackeri. In mod similar, locuitorii din orasul Atlanta din Statele Unite nu au putut plati amenzile de parcare si facturile de utilitati dupa ce hackerii iranieni au lansat un atac ransomware asupra orasului.

„Nevoia de a dezvolta noi masuri de securitate cibernetica si de confidentialitate a datelor devine tot mai evidenta si trebuie puse in aplicare protocoale pentru a armoniza reglementarile privind datele, ceea ce face Asia de Sud-Est prin crearea unor cadre pentru confidentialitatea si protectia datelor”, a declarat Hee.

Dietmar Siersdorfer

In cele din urma, initiativele privind orasele inteligente nu ar trebui sa fie impuse de guverne, a spus Bonte, subliniind importanta consultarii cetatenilor cu privire la nevoile si preocuparile lor, in special atunci cand este vorba despre datele lor personale si bunastarea sociala.

„Puteti construi toata aceasta noua infrastructura de inalta tehnologie, dar, in cele din urma, cetatenii trebuie sa doreasca sa traiasca acolo. S-ar putea sa nu le pese atat de mult de sustenabilitate, dar oamenii sunt interesati de calitatea vietii. Orasele care se construiesc de la zero ar trebui sa se gandeasca indelung la modul in care ar trebui sa fie concepute pentru a atrage oamenii potriviti si pentru a-i mentine in siguranta.”

Traducere si adaptare dupa eco-business.com.