Klaus Schwab si marele reset fascist – partea II
„Solutiile” lui Schwab fata de daunele incomensurabile provocate lumii noastre naturale de catre industrializare reprezinta cam aceleasi otravuri, insa mult mai grave.
Geoingineria este una dintre preferatele sale: „Propunerile includ instalarea de oglinzi gigantice in stratosfera pentru a devia razele soarelui, insamantarea chimica a atmosferei pentru a creste precipitatiile si lansarea unor aparate mari pentru a elimina dioxidul de carbon din aer”.(67) Acesta este un atac fara precedent asupra Planetei Pamant! Speram ca marile foruri internationale pe domeniul ecologic si legislativ se vor sesiza si-l vor interoga pe acest individ despre afirmatiile sale.
Si adauga: „Noi abordari sunt in prezent imaginate prin combinatia tehnologiilor celei de-a patra revolutie industriala, cum ar fi nanoparticulele si alte materiale avansate”.(68)
La fel ca toate afacerile si ONG-urile pro-globaliste care sustin New Deal for Nature, Schwab este complet si profund non-ecologic.
Pentru el, „posibilitatea finala” a energiei „curate” si „durabile” include fuziunea nucleara(69) si asteapta cu nerabdare ziua cand satelitii vor „acoperi planeta cu cai de comunicatii care ar putea ajuta la conectarea celor peste 4 miliarde de oameni care inca nu au acces online”.(70) Aceasta ar implica bombardarea planetei cu radiatiile electro-magnetice de tipul celor ale tehnologiilor 5G, 6G, 10G.
Schwab regreta, de asemenea, foarte mult birocratia care impiedica marsul nestingherit al alimentelor modificate genetic, avertizand ca „siguranta alimentara globala va fi atinsa numai, totusi, daca reglementarile privind alimentele modificate genetic sunt adaptate pentru a reflecta realitatea ca editarea genetica ofera o metoda precisa, eficienta si sigura de imbunatatire a culturilor”.(71) Insa, ignora total alt mars, cel al alimentelor naturale, din culturi crescute organic. Noi am spune ca Natura este mult mai inteligenta decat noi, inclusiv decat acesta.
Noua ordine avuta in vedere de Schwab va cuprinde intreaga lume, astfel incat guvernarea globala este necesara pentru a o impune, asa cum afirma el in mod repetat.
El insista ca viitorul sau preferat „se va realiza numai printr-o guvernanta globala imbunatatita”(72). „Este necesara o forma de guvernanta globala eficienta”(73).
Problema pe care o avem astazi este aceea a unui posibil „deficit global de ordine”(74), sustine el, adaugand improbabil ca Organizatia Mondiala a Sanatatii „este inconjurata de resurse limitate si minimale”.(75)
Ceea ce spune de fapt este ca societatea sa de tip 4IR/marea resetare va functiona numai daca este impusa simultan peste tot pe planeta, altfel „vom fi paralizati in incercarile noastre de a aborda si de a raspunde provocarilor globale”.(76) Dar cine le-a cerut lor ajutorul? Nu cumva ar trebui sa revedem cum s-a format acest forum de la Davos si pentru ce?
El recunoaste: „Pe scurt, guvernanta globala este rascrucea dintre toate aceste alte probleme”.(77)
Acestui imperiu atotcuprinzator nu-i place deloc ideea ca orice populatie de pe fata acestui Pamant decide democratic sa o ia pe alta cale. Ba chiar ii deranjeaza teribil. Acestea „risca sa se izoleze de normele globale, punand pe acestea din urma in pericol de a intarzia in noua economie digitala”,(78) avertizeaza Schwab.
Orice sentiment de autonomie si apartenenta moleculara este privit ca o amenintare din perspectiva imperialista a lui Schwab si urmeaza sa fie eradicat de catre 4IR.
El scrie: „Indivizii obisnuiau sa-si identifice viata foarte aproape de un loc, un grup etnic, o anumita cultura sau chiar o limba. Aparitia interactiunii online si expunerea crescuta la ideile din alte culturi reprezinta faptul ca identitatile sunt acum mai fungibile decat erau inainte… Datorita combinatiei dintre modelele de migratie istorica si conectivitatea la costuri reduse, structurile familiale sunt redefinite”.(79)
Democratia autentica se incadreaza, in esenta, in aceeasi categorie pentru Schwab. El stie ca majoritatea oamenilor nu vor accepta de buna voie planurile de a-si distruge viata si de a fi inrobiti intr-un sistem de exploatare tehnico-fascist global, astfel ca a le permite un cuvant de spus in acest caz nu este pur si simplu o optiune, pentru ei. Au ajuns deja sa impuna cu forta acest tip de sclavizare.
Acesta este motivul pentru care conceptul „partilor interesate” a fost atat de important pentru proiectul lui Schwab. Asa cum am spus mai sus, aceasta este negarea democratiei, cu accentul sau pe „atingerea grupurilor de parti interesate pentru construirea de solutii”.(80) Solutii la ce? La problemele pe care ei insisi le-au creat cu ajutorul celorlalte episoade ale revolutiei industriale.
Daca publicul, oamenii, sunt inclusi in acest proces, este doar la un nivel superficial. Agenda a fost deja scrisa dinainte, iar deciziile pre-luate in culise.
Schwab recunoaste acestea atunci cand scrie: „Trebuie sa restabilim un dialog intre toate partile interesate pentru a asigura o intelegere mutuala care sa construiasca in continuare o cultura a increderii intre autoritatile de reglementare, organizatiile neguvernamentale, profesionisti si oameni de stiinta. Publicul trebuie de asemenea luat in considerare, deoarece trebuie sa participe la modelarea democratica a dezvoltarilor biotehnologice care afecteaza societatea, indivizii si culturile”.(81)
Deci, publicul trebuie „de asemenea” sa fie luat in considerare, ulterior. Nici macar consultat direct, doar „luat in considerare”! Iar rolul oamenilor, demonstratiile, vor fi doar de a „participa” la „modelarea” dezvoltarilor biotehnologice. Posibilitatea ca publicul sa respinga chiar ideea dezvoltarilor biotehnologice a fost inlaturata in totalitate gratie ipotezelor deliberate incorporate ale formulei partilor interesate.
Acelasi mesaj este implicat si in titlul concluziei lui Schwab privind modelarea viitorului celei de-a patra revolutii industriale: „Ce poti face pentru a contura a patra revolutie industriala”. (82) Tehnotirania nu poate fi contestata sau oprita, doar „modelata”.
Schwab foloseste termenul „conducere a sistemelor” pentru a descrie modul profund antidemocratic prin care cei 1% ne impun agenda lor noua tuturor, fara a ne oferi sansa de a spune „nu”.
El scrie: „Conducerea sistemelor reprezinta cultivarea unei viziuni comune pentru schimbare – lucrand impreuna cu toate partile interesate ale societatii globale – si apoi actionand asupra acesteia pentru a schimba modul in care sistemul isi ofera beneficiile si cui. Conducerea sistemelor necesita actiune din partea tuturor partilor interesate, inclusiv a persoanelor, a directorilor de afaceri, a factorilor de influenta sociala si a factorilor de decizie”.(83) Cu un entuziasm de neclintit si convins ca merge bine, cere tuturor sa participam la aceasta schimbare.
El se refera la acest control de sus in jos cu spectru complet ca „managementul sistemului existentei umane”(84), desi altii ar putea prefera termenul „totalitarism”.
Una dintre trasaturile distinctive ale fascismului istoric din Italia si Germania a fost nerabdarea sa fata de restrictiile incomod impuse clasei conducatoare („natiunea” in limbajul fascist) de catre democratie si liberalismul politic.
Toate acestea au trebuit scoase de pe drum pentru a permite un Blitzkrieg de „modernizare” accelerata.
Vedem acelasi spirit care reapare in apelurile lui Schwab pentru „guvernare agila”, in care sustine ca „ritmul dezvoltarii tehnologice si o serie de caracteristici ale tehnologiilor fac ca ciclurile si procesele anterioare de elaborare a politicilor sa fie inadecvate”.(85)
El scrie: „Ideea reformarii modelelor de guvernanta pentru a face fata noilor tehnologii nu este noua, dar urgenta de a face acest lucru este mult mai mare in lumina puterii tehnologiilor emergente actuale… conceptul de guvernanta agila cauta sa se potriveasca cu agilitatea, fluiditatea, flexibilitatea si adaptabilitatea tehnologiilor in sine si a actorilor din sectorul privat care le adopta”.(86)
Expresia „reformarea modelelor de guvernanta pentru a face fata noilor tehnologii” dezvaluie cu adevarat jocul aici. Ca si in cazul fascismului, structurile sociale trebuie reinventate astfel incat sa satisfaca cerintele capitalismului si tehnologiilor sale de crestere a profitului.
Schwab explica faptul ca „guvernarea agila” ar presupune crearea asa-numitelor laboratoare de politici – „spatii protejate in cadrul guvernului cu un mandat explicit de a experimenta noi metode de dezvoltare a politicilor prin utilizarea principiilor agile” – si „incurajarea colaborarilor intre guverne si intreprinderi pentru a crea ‘cutii-de-nisip pentru dezvoltare’ si ‘paturi de testare experimentale’ pentru a elabora reglementari folosind abordari iterative, intersectoriale si flexibile”.(87) Limbaj de lemn, nu-i asa? Cine-si poate da seama ce vrea sa spuna? Complexitatea planurilor sale nu e cu mult mai departe de intentia sa, aceasta fiind controlul total al societatii umane si schimbarea ei din toate punctele de vedere spre anihilarea naturii sale divine. S-a inceput cu darwinismul si maimutareala fiintei umane pana cand va fi devenit om, apoi supra-om, conform Nietzche, nihilistul (sau anihilistul..), si apoi trans-om, conform Schwab si grupariilor sale de eugenisti care vor sa elimine arhetipul divin uman cu unul tehnologic.
Pentru Schwab, rolul statului este de a promova obiectivele capitaliste (sau monopolist-globaliste), nu de a sustine vreo forma de investigatie amanuntita (Crede si nu cerceta? Unde am mai auzit asta?). In timp ce el este in favoarea rolului statului in a facilita preluarea de catre corporatie a vietii noastre, el este mai putin dornic de functia sa de reglementare, care ar putea incetini fluxul de profit in mainile private, asa ca el prevede „dezvoltarea ecosistemele autoritatilor de reglementare private, care concureaza in piete”.(88)
In cartea sa din 2018, Schwab discuta despre problema reglementarilor gresite si despre modul cel mai bun de a „depasi aceste limite” in contextul securizarii datelor si al confidentialitatii.
El vine cu sugestia „acordurilor publice-private de partajare a datelor care ‘sparg sticla in caz de urgenta’. Acestea intra in joc numai in circumstante de urgenta convenite in prealabil (cum ar fi o pandemie) si pot ajuta la reducerea intarzierilor si la imbunatatirea coordonarii primilor respondenti, permitand temporar schimbul de date care ar fi ilegal in circumstante normale”.(89) Cu alte cuvinte, in cazul unei, sa spunem, pandemii, toate datele noastre personale si, ce sa mai.., intimitatea ar putea fi folosite pentru asa-numitul bine-comun de catre corporatii, sau institutii corporatiste. Cine si-ar da din mana aceste date catre aceste entitati, nu ar realiza ca isi pune in pericol propria libertate, inclusiv cea de alegere. Nu putem anula Marea Carta a Drepturilor Omului doar pentru ca institutii cu politici de acest gen o cer. Ceea ce este interesant este ca inca sunt la nivel de recomandare.
Destul de ciudat, doi ani mai tarziu a existat (subliniem) intr-adevar o „pandemie” si aceste „circumstante de urgenta pre-convenite” au devenit realitate.
Aceasta nu ar fi trebuit sa fie o surpriza prea mare pentru Schwab, din moment ce WEF-ul sau a gazduit in octombrie 2019 infama conferinta Event 201, care a simulat o pandemie fictiva de coronavirus.
Si nu a stat prea mult pe ganduri si a scos o noua carte, intitulata Covid-19: The Great Reset, coautor alaturi de Thierry Malleret, care conduce ceva numit Barometrul Lunar, „o succinta analiza predictiva oferita investitorilor privati, directorilor generali globali si factorilor de opiniei si decizie”.(90) Vedem cum usor-usor, ne transformam din fiinte umane in produse pentru corporatii si instrumente de marketing pentru ei.
Publicata in iulie 2020, cartea isi propune sa promoveze „conjecturi si idei despre cum ar putea, si poate ar trebui, sa arate lumea post-pandemica”.(91)
Schwab si Malleret recunosc ca Covid-19 este „una dintre cele mai putin mortale pandemii pe care le-a experimentat lumea in ultimii 2000 de ani”, adaugand ca „consecintele COVID-19 in ceea ce priveste sanatatea si mortalitatea vor fi usoare in comparatie cu pandemiile anterioare”.(92) Aceasta ne aduce aminte de o alta carte despre care vom vorbi intr-un urmator articol, scrisa de Jacques Attali, O scurta istorie a viitorului.
Ei adauga: „Nu constituie o amenintare existentiala sau un soc care isi va lasa amprenta asupra populatiei lumii de zeci de ani”.(93)
Totusi, incredibil, aceasta boala „usoara” este prezentata simultan ca si scuza pentru o schimbare sociala fara precedent sub steagul „Marea Resetare”!
Si, desi declara in mod explicit ca Covid-19 nu constituie un „soc” major, autorii folosesc in mod repetat acelasi termen pentru a descrie impactul mai larg al crizei.
Schwab si Malleret plaseaza Covid-19 intr-o lunga traditie de evenimente care au facilitat schimbari bruste si semnificative ale societatilor noastre.
Invoca in mod specific al Doilea Razboi Mondial: „Al Doilea Razboi Mondial a fost razboiul transformational prin excelenta, declansand nu numai schimbari fundamentale ale ordinii globale si ale economiei globale, ci si de schimbari radicale in atitudini si credinte sociale care au pregatit in cele din urma calea pentru noile politici si prevederile contractelor sociale (cum ar fi alaturarea femeilor la forta de munca inainte de a deveni alegatori legali). Exista, evident, diferente fundamentale intre o pandemie si un razboi (pe care le vom lua in considerare in detaliu in paginile urmatoare), dar amploarea puterii lor de transformare este comparabila. Ambele au potentialul de a fi o criza transformatoare de proportii inimaginabile anterior”.(94) La fel ca si razboaiele mondiale, si pandemiile au fost planificate, deci.
De asemenea, ei se alatura multor „teoreticieni ai conspiratiei” contemporani pentru a face o comparatie directa intre Covid-19 si 11 septembrie 2001: „Asa s-a intamplat dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. In intreaga lume, noi masuri de securitate, cum ar fi utilizarea camerelor de filmat pe scara larga, necesitatea cartilor de identitate electronice si logarea angajatilor sau a vizitatorilor in interiorul si in afara acestora a devenit norma. La acea vreme, aceste masuri erau considerate extreme, dar astazi sunt folosite peste tot si considerate ‘normale’”.(95)
Atunci cand orice tiran isi declara dreptul de a stapani o populatie fara a-i lua in considerare punctele de vedere, ii place sa-si justifice dictatura cu afirmatia ca este indreptatit din punct de vedere moral sa faca acest lucru, deoarece este „iluminat”. Iar majoritatea, masa de oameni numita populatie este cel mult mediocra, nu poate gandi singura, nu poate lua singura decizii, ba chiar este lipsita de constiinta, considera acesta, ca orice dobitoaca din regnul animal. Astfel justificandu-si dreptul de a o tine sub control.
Acelasi lucru este valabil si pentru tirania alimentata de Covid a marii resetari a lui Schwab, pe care cartea o clasifica drept „leadership iluminat”, adaugand: „Unii lideri si decidenti care erau deja in fruntea luptei impotriva schimbarilor climatice ar putea dori sa ia avantajul socului provocat de pandemie pentru a pune in aplicare schimbari de mediu mai largi pe termen lung. De fapt, ei vor se vor folosi bine de pandemie prin faptul ca nu vor lasa criza sa se piarda ca si oportunitate”.(96)
Elita guvernanta monopolist-globala a facut cu siguranta tot ce a putut pentru a „profita de socul provocat de panica”, asigurandu-ne pe toti inca din primele zile ale izbucnirii ca, din anumite motive de neinteles, nimic din viata noastra nu ar putea fi vreodata dinnou la fel.
Schwab si Malleret sunt, in mod inevitabil, entuziasmati de utilizarea cadrului Nou-Normalului, in pofida admiterii ca virusul a fost unul doar „usor”. Cred ei ca ne cunosc foarte bine doar pentru ca ne-au manipulat slabiciunile psihologice la fix?!
„Este momentul nostru definitoriu”, trambiteaza ei. „Multe lucruri se vor schimba pentru totdeauna”. „Va aparea o lume noua”. „Revolta sociala declansata de COVID-19 va dura ani de zile si, eventual, generatii”. „Multi dintre noi ne intrebam cand vor reveni lucrurile la normal. Raspunsul scurt este: niciodata”.(97)
Ei merg chiar pana la propunerea unei noi separari istorice intre „era pre-pandemica” si „lumea post-pandemica”(98), ca si cand ar fi fost o catastrofa nucleara si traim intr-o lume post-apocaliptica dupa acel eveniment…
Ei mai scriu: „Se produc schimbari radicale de o asemenea consecinta, incat unii experti s-au referit la o epoca ‘inainte de coronavirus’ (BC) si ‘dupa coronavirus'(AC). Vom continua sa fim surprinsi atat de rapiditatea, cat si de natura neasteptata a acestor schimbari – pe masura ce se intrepatrund, vor provoca consecinte de ordinul al doilea, al treilea, al patrulea si mai mult, efecte in cascada si rezultate neprevazute. Procedand astfel, vor forma un ‘nou normal’ radical diferit de cel pe care il vom lasa progresiv in urma. Multe dintre credintele si presupunerile noastre despre cum ar putea sau ar trebui sa arate lumea vor fi spulberate in acest proces”.(99)
In 2016, Schwab se uita in viitor la „noile modalitati de utilizare a tehnologiei pentru a schimba comportamentul” (100) si prezice: „Dimensiunile revolutiei tehnologice in desfasurare vor introduce schimbari economice, sociale si culturale de proportii atat de fenomenale incat sunt aproape imposibil de prevazut”.(101)
Va urma…
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!