De ce au fost inventate regulile de compozitie?

Last Updated on August 1, 2016 by Patrick

De fapt nu au fost inventate ci descoperite si rafinate, duse la excelenta. Nu pot sa spun ca sunt niste reguli per se, batute in cuie si de la care nu trebuie sa ne abatem niciodata, ci ele reflecta ordinea de lucru naturala a omului in sine.

O alta intrebare care reiese de aici este “care este legatura dintre limbaj si compozitie?”. Limbajul fara compozitie este un amalgam de onomatopei fara noima, fara sens, o aberatie murdara a unui Suflet bolnav si intunecat, ratacit si inrautatit de vremuri apuse cand a sa Constiinta era absenta, inactiva si toate informatiile au venit de-a valma asaltandu-i mintea, instrument cu care creaza.

Un limbaj curat denota un Suflet curat, sanatos. De aceea un limbaj este curat si bine pus la punct pentru ca vorbitorul sau are o puritate sufleteasca, cu un anumit grad. Cu cat este mai curat Sufletul, cu atat vorbirea sa reflecta aceasta curatenie si se simte in felul in care articuleaza sunetele, cum le foloseste, daca este un limbaj simplu, sintetic si direct, la obiect, si de asemenea daca este unul puternic creator.

Un Suflet bolnav care are mii si mii de conflicte interioare datorita nepazirii propriei case launtrice de penuria de informatii din exteriorul sau, sa spunem asa, este un Suflet care de regula nu se exprima coerent, nu are o ordine in vorbire si nici in scriere. De asemenea nu cunoaste in mod constient asezarile gramaticale normale datorita dezordinii sale interioare si de altfel este saracit de orice fel de nazuinta de a cauta frumosul, acele lucruri create ordonat si simetrizat in propria geometrie esentiala, este un Suflet slabit si lipsit de sens in viata. Acesta evident ca va reflecta in vorbirea si scrierea sa propria imbecilizare interioara. Aici sunt extremele dezordinii si a absentei pana la deplinatate a regulilor de compozitie.

Am facut acest preambul pentru a intelege faptul ca compozitia in arta este precum gramatica in literatura incluzand figurile sale de stil (instrumente ale partii abstracte ale creierului uman). Sunt simple instrumente si asa cum am spus, nu sunt reguli in sine, de neschimbat care daca ne abatem de la ele acea creatie artistica nu mai poate fi numita arta. Aceste retete ar trebui sa vina natural, de la sine si auto-constientizand aceasta, omul poate si trebuie sa le foloseasca dupa preferinta, dandu-le o nota de excelenta fapt care este exact opusul extremelor unilaterale si fanatice pe care unii sau altii le preferam.

Excesele distrug creativitatea! Golesc Sufletul de energie creatoare aproape irecuperabil si acest lucru se reflecta in felul in care limbajul este vorbit sau scris, fara o anumita coerenta compozitionala, fiind ultima suflare a celui al carui Suflet moare datorita exceselor.

Ajungem, astfel, la cumpatare ca si valoare sufleteasca, la simplitatea compozitiei artistice si la faptul ca fiecare om este un artist in sine, daca nu desavarsit macar in stare potentiala nedezvoltata. Germenii exista inlauntrul Sufletului si acestia au tendinta de a se dezvolta.

Mai de mult am spus ca insasi Natura este o artista. Depinde, evident, si felul cum privim creatia Sa si astfel ne ajuta sa intelegem ca regulile de compozitie se folosesc dupa preferinta fiecaruia, ceea ce denota in primul rand liberul arbitru.

Evident ca fiecare suntem liberi sa cream ce vrem, vazand daca ne este de folos sau nu, si sa folosim regulile de compozitie dupa plac.

Fanatismul pe care l-am mentionat mai sus a facut ca oamenii sa se teama de regulile de compozitie in multe din creatiile lor artistice, inclusiv in literatura. Vedem ca rezultat revoltele lor in diferite aspecte. Acestea au inceput sa reflecte murdaria si uratenia in creatiile lor ca si emancipare a dorintei de eliberare de constrangerile impunerii regulilor de compozitie dar si ca rezultat al pervertirii unor Suflete care odinioara erau pure, dar datorita lipsei de atentie, de stapanire interioara, de constientizare au ajuns sa fie afectate si astfel s-a ajuns, in general vorbind, la stricarea artei, la degenerarea ei, la distrugerea ei. Ceea ce ei considera creatie artistica nu este decat o refulare a propriei nemultumiri fata de “cadourile” gratuite si rau-voitoare ale semenilor lor.

Regulile de compozitie nu au fost inventate, sau mai bine spus descoperite, pentru a ne jefui de liberul arbitru, adevarata libertate si esenta sa cea mai profunda si, de altfel, cea mai simpla, ci pentru a ne ajuta sa ne exprimam frumosul interior, lumina Constiintei, gandurile si sentimentele pure ce izvorasc din aceasta.

Oamenii nu au inteles, comportandu-se astfel, ca regulile de compozitie au menirea sa descrie si nu sa impuna norme, categorii, etichete, legi si altceva.

Apoi mai este si felul in care ele sunt folosite. Folosirea reusita, cu succes a acestora in orice fel de creatie artistica exprima exact, curat, clar ceea ce artistul a vrut sa transmita.