Copacii sunt precum oamenii – ne arata neurobiologia plantelor

Last Updated on October 11, 2017 by Patrick

Sa intelegem legatura

Noi, oamenii, avem mult mai multe in comun cu arborii decat credem. Nu este o chestiune asa de bizara faptul ca noul domeniu al neurobiologiei vegetale colaboreaza din ce in ce mai mult cu alte domenii in studiul naturii inteligentei plantelor. Aceste studii ii determina pe oamenii de stiinta si comunitatile spirituale, precum Damanhur, sa reconsidere modul de comunicare si adaptare in natura.

Din perspectiva spirituala, plantele pot fi vazute ca un exemplu de alianta finala de catre fiintele umane, deoarece toate formele de viata fac parte dintr-un ecosistem spiritual in care coexista materia si forma. In cadrul acestei coexistente, mediul inconjurator este parte integranta din traiul unei vieti plenare si echilibrate. Stiinta a inceput sa spuna acelasi lucru pe care popoarele indigene, samanii, invatatorii spirituali spuneau de mult timp. Chiar avem foarte multe in comun cu copacii decat credeam candva.

A fi mai sensibili la sentimentele plantelor este oare cheia adaptarii in viitor? Plantele au simturi, ne documenteaza stiinta de astazi, la fel ca oamenii si animalele. Gratie utilizarii neurobiologiei plantelor in analogiile umane incepem sa intelegem cum plantele experimenteaza simturile. Potrivit profesorului Stefano Mancuso, directorul Laboratorului International de Neurobiologie a Plantelor de la Universitatea din Florenta, plantele sunt mai sensibile decat animalele. El a descoperit ca insesi varfurile radacinei plantelor au capacitatea de a detecta douazeci de parametri fizici si chimici diferiti, inclusiv gravitatea, lumina, agentii patogeni ai campului magnetic si multe altele.

Plantele au gene similare cu acelea din sistemul nervos animal, proteine specifice care au fost demonstrate ca au roluri bine definite in functia neuronala si, desi nu sunt identice cu cele gasite la animale, se considera ca se comporta in moduri foarte asemanatoare. Recunoscand capacitatea senzoriala a “wood wide web” (reteaua vasta a padurii), un termen inventat de profesoara Suzanne Simard de la Departamentul Stiintelor si Conservarii Silvice din cadrul Centrului de Stiinte Silvice din Vancouver, Canada, pentru a descrie interconectivitatea copacilor, poate ca vom vedea expresia lor senzoriala cu alti ochi.

Importanta vietii plantelor noastre

Noi stim ca avem nevoie de plante ca sa traim. Avand in vedere alterarea mediilor naturale, cresterea demografica si schimbarile climatice, in special precipitatiile, este important sa stim cum simt plantele, cum se adapteaza si cum raspund la mediul in care traiesc, daca ne intereseaza sa protejam biodiversitatea, sa mancam alimente pe baza de vegetale si sa respiram aer curat. Profesorul Daniel Chamovitz, autorul cartii Ce Stie o Planta, considera ca biologia plantelor este complet subapreciata si subestimata, si subliniaza ca daca nu acceptam si nu invatam din complexitatea uimitoare a vietii plantelor, putem intampina o serie de probleme majore in urmatorii cincizeci sau o suta de ani.

Potrivit fondatorului Federatiei Damanhur, Falco Tarassaco, in ultimele cateva decenii au fost distruse mai multe paduri vechi decat pe tot parcursul prezentei umane din timpuri preistorice pana in prezent. El sustine ca in cincizeci de ani, cincizeci la suta din toti copacii de pe planeta noastra au fost taiati. Aceste perspective sau statistici pot sa difere, insa sunt un punct de vedere rasunator – Natura este inseparabila de viata umana si are nevoie sa fie respectata si protejata.

Priveste adanc in Natura si apoi vei intelege totul mai bine.
Albert Einstein.

Dar sa privim cu atentie, caci iata ce avem in comun cu copacii:

Experimentam timpul

Ambele parti experimentam trecerea timpului. Din perspectiva Damanhuriana, plantele au o experienta mai lunga si mai inceata a timpului si a vietii decat oamenii si capacitatea de a inmagazina memoria colectiva. Copacii sintetizeaza forme grosiere si subtile de energie cu care se hranesc – lumina, apa si nutrientii din sol; cantitatea si calitatea jucand un rol-cheie in sanatatea si vitalitatea lor per total. Semnalele electrice din tesuturile arborilor calatoresc in aproximativ zero virgula cinci la o secunda pe centimetru ceea ce inseamna ca reactia lor la diversele evenimente se pot petrece timp de minute, ore sau zile. Dat fiind faptul ca aceste semnale pot calatori in cateva minute de la coronament la radacina, copacii transfera informatii simultan prin intermediul semnalelor chimice transmise din frunze.

Avem nevoie de hrana si de odihna

Un recent studiu ungaro-fino-austriac ne arata ca si copacii au nevoie de odihna, iar ritmul circadian este masurat in acord cu vestejirea frunzelor peste noapte, considerata o forma de somn al copacilor. Folosind scannere laser, ca sa nu deranjeze expunerea pe care au avut-o copacii la lumina, ramurile arborilor de mesteacan de cinci metri inaltime s-au vestejit progresiv cca. opt, zece centimetri avand cea mai mica pozitie chiar inainte de rasaritul soarelui revenind, apoi, la forma maxima la cateva ore dupa rasarit. Inca nu s-a determinat daca razele soarelui, ritmul interior al copacilor, sau o combinatie dintre cele doua, au indus somnul copacilor.

Digeram

Oamenii, animalele si plantele impartasim unele asemanari digestive, asemanari microbiologice – cu totii sustinem microcolonii care, la randul lor, ne sustin pe noi. O planta isi foloseste “intestinele” exterioare (radacinile), lucru care simplifica intr-un fel studiul, in comparatie cu intestinele interne ale oamenilor si animalelor. Cu toate acestea, savantii au descoperit ca ecosistemele microbiale, care se gasesc in toate aceste forme de viata, au un impact considerabil asupra dezvoltarii, sanatatii si bunastarii propriilor lor gazde.

Aceste ajutoare microbiale au aceleasi atributii jucand un rol-cheie in expresia genelor, procesele metabolice si protectie impotriva agentilor patogeni, de asemenea impartasind aceleasi tendinte evolutive. Asa cum calitatea alimentelor si alegerile pe care le facem afecteaza sistemul digestiv uman si bunastarea, asa si sanatatea solului afecteaza sanatatea plantelor.

Daca am putea vedea clar miracolului unei singure flori, intreaga noastra viata s-ar schimba.
Siddharta Buddha Gautama.

Transmitem informatie

Atat oamenii cat si plantele schimbam cunostinte intre generatii.

Cercetatorii Damanhurieni sustin ca daca ne separam de creierul verde (cunoasterea colectiva a plantelor de pe aceasta planeta), ne separam de legatura pe care o avem cu memoria planetara. Aceasta legatura serveste omenirea in ceea ce priveste biodiversitatea si cunoasterea spirituala, precum si limitarea cunoasterii pe care o putem avea despre experienta umana si planetara, lucru care depaseste cu mult ceea ce a ramas documentat de catre istoricii din diversele culturi ale lumii.

Savantii descopera si faptul ca moleculele neurotransmitatoare faciliteaza comunicarea de la celula la celula, iar schimbul de carbon de la un copac pe moarte catre vecinii sai a fost masurat dar, de asemenea, studiul inteligentei plantelor are nevoie sa fie abordata intr-un mod integrat, in ceea ce priveste semnalele plantelor, comportamentul adaptiv si potentialul sau impact pe viitor. Mai reflecta catre noi si coexistenta lor colectiva ciclica si intrinseca. Nu suntem asa de diferiti de viata plantelor si a animalelor asa cum credeam. Crestem, descrestem si ne adaptam la ritmul sezonier al climei noastre. Asa cum spunea si un mistic modern:

Noi ne atasam mult de nasterea, viata si moartea noastra, iar pentru Mama Pamant este doar un proces de reciclare.

Cunoasterea care este transmisa intre copaci poate fi vazuta la fel ca si transmiterea intre generatii a mitologiei, limbii, povestirilor de familie, informatiile tribale sau invataturile spirituale.

Natura nu face nimic fara scop si fara folos.
Aristotel.

Avem retele sociale

Interconectivitatea copacilor este abordata pe indelete de catre padurarul german si autorul cartii Viata Ascunsa a Copacilor, Peter Wohlleben, care se bazeaza pe descoperirile stiintifice revolutionare si pe multele exemple antropomorfice pentru a descrie reteaua sociala si structura familiala a copacilor. Wohlleben explica cum copacii parinti isi “alapteaza copiii” si subliniaza ca arborii mama au pana si copii preferati! Sporovaielile familiale permit arborilor sa imparta nutrienti cu copacii bolnavi sau nevoiasi, sa ii avertizeze de pericole iminente sau sa se adapteze la conditiile de clima precum seceta modificandu-si strategiile de adapare pentru a conserva energie.

Intelegand padurile ca niste retele, Wohlleben considera ca padurarii si saditorii ar putea sa aiba copaci mai sanatosi care dau mai multa cherestea si traiesc probabil dublu, daca reteaua lor sociala nu ar fi intrerupta de metodele de taiere care lasa un copac “singur”. Pentru copacii din habitatele naturale protejate, relatiile sociale dintre si intre specii au un alt nivel de profunzime.

Aceasta lume este intr-adevar o fiinta vie inzestrata cu Suflet si inteligenta… o singura entitate vie care le contine pe toate celelalte entitati vii, care prin natura lor sunt toate relationate.
Platon.

Creierul verde al cunoasterii si retelei sociale reflecta nevoia familiei sau comunitatii noastre umane de apartenenta si contributie la intreg. Invataturile Damanhuriene cer oamenilor sa ia in considerare faptul ca ceea ce vedem ca fiind un copac este de fapt scheletul unei plante; restul fiind sistemul sau energetic. Aura copacilor contine o parte din forma lor care nu poate fi perceputa de ochiul neantrenat insa poate fi simtita antrenandu-ne sensibilizandu-ne mainile pentru a simti energia subtila si plimbandu-ne in jurul copacului ca sa ii simtim aura.

Si plantele au un camp auric. La stanga: ciuperca organica. La dreapta: ciuperca cultivata in scopuri comerciale.

Aceste procese sunt subtile, iar capacitatea de a fi masurate cu simturile noastre fizice sau cu unelte de diagnosticare este limitata. Totusi, dispozitivul Muzica Plantelor este o punte catre acest tip de intelegere, prin care vibratia plantelor este transformata in tonuri muzicale si comunicata oamenilor. Plantele au nevoie sa “invete” sa foloseasca acest dispozitiv si, prin ani de experienta, Damanhurienii au observat ca plantele au tendinta sa cante o gama imediat ce sunt conectate la aparat, chiar inainte de a interpreta. Ei cred ca acest lucru ajuta plantele sa inteleaga posibilitatile tonale. S-a observat de asemenea ca plantele din ghiveci au tonuri mai inalte decat cele crescute in sol. Am vazut, odata, o planta de ghiveci conectata la aparat care “improviza” cu un stejar batran cand a fost asezata langa. Diferenta dintre tonuri si “chemarea si raspunsul” a fost un exemplu concret si fascinant de comunicare dintre plante.

Avem potential evolutiv si de inovare

Observarea semnalelor plantelor, comunicarea, comportamentul adaptiv si interactiunile intentionate cu ceilalti copaci stimuleaza stiinta plantelor si potentialele sale aplicatii si implicatii in sustenabilitate si cercetare. Pe masura ce constiinta umana se extinde, poate ca si stiinta va putea fi capabila sa studieze si sa traga concluzii. Biomimetica a vazut deja o schimbare interesanta in cautarea solutiilor la probleme prin intermediul raspunsurilor date de natura – de la “acele mai prietenoase” inspirate de tantari, la ceea ce termitele ne pot dezvalui despre constructii. De asemenea, se dezvolta un nou domeniu al bio-roboticii, care ar putea fi folosit in multe scopuri, inclusiv in aplicatiile spatiale sau monitorizarea mediului.

Noii roboti plantoizi se folosesc de functia naturala a inteligentei plantelor ca sa adune date pentru cercetare stiintifica. Unul ca acesta ar avea trunchi, ramuri si frunze precum un copac adevarat, la fel si radacini artificiale, si ar fi construit de imprimante 3D. Acesti roboti ar putea fi construiti pentru nevoile specifice in a ne ajuta sa intelegem mai departe mediul inconjurator atat de pe aceasta planeta cat si dincolo. Cu ceea ce incepem sa invatam despre plante, despre gandirea lor, somnul lor si relatiile familiale, despre aplicatiile lor, putem scrie un nou capitol. Pe masura ce ne extindem ceea ce este de cunoscut, ne extindem posibilitatile.

Save