Chuck Schulberg – Pericolul mintii deschise

De cate ori ati fost laudat ca aveti mintea deschisa? Banuiesc ca destul de des. De cate ori vi se face un astfel de comentariu sa stiti ca este un compliment, chiar daca nu e foarte des adresat.

Pana la urma, mintea deschisa in societatea noastra este vazuta drept o calitate de admirat. Dar ce-ar fi mai bun decat o minte deschisa? Si ce-ar fi mai rau decat a fi dogmatic?

G.K. Chesterton apara mintea deschisa pana intr-un anumit punct. Acel punct era dogmatismul, pe care de asemenea l-a aparat.

G.K. Chesterton

Va ridica intrebari? Inca nu e cazul. Chesterton a explicat: „Prefer sa-mi deschid mintea la fel cum fac cand imi deschid gura, adica atat de putin incat sa o pot inchide la loc repede – si sa revin la ceva solid.”

Chesterton si-a expus mai clar de atat punctul de vedere intr-un eseu numit „Despre bunul gust”, aparut in London Daily News, in vara anului 1905. El numea „minte deschisa”, „minte goala”. E foarte clar, nu-i asa?

O minte ca aceasta ar putea fi „ceva foarte incantator”, afirma Chesterton. Dar nu va ramane incantatoare pentru ca nu ramane goala. Se umple, deci. Inevitabil, se umple cu „lucruri prostesti”.

In anumite cazuri, poate ca prostiile sunt mai bune decat nimicul, spunea Chesterton, pentru ca „acolo unde este nimicul se afla Diavolul”. Aici se afla ceea ce el a numit dogma sau doctrina. Daca mintea umana „nu este hranita cu nici o doctrina”, ca atare este la discretia oricui. Poate fi usor manipulata.

Doctrina pe care Chesterton o stapanea cel mai bine in propria sa minte gravita in jurul celor zece porunci. Nici nu le enumera, ci doar le numeste „legi importante”.

Dar daca aceste „legi importante” nu intra intr-o minte goala? In lipsa lor ar aparea „o ingrijorare zbuciumata si tiranica” fata de „lucrurile prostesti” sau pentru „toate ororile pagane ale artei si igienei”.

Ce ne sfatuieste sa nu facem in ceea ce priveste „legile importante” (adica cele 10 Porunci)? Pai simplu, ne recomanda sa nu le incalcam.

Dar ce se intampla cand le incalcam? Sau, mai degraba, ce nu se intampla? „Cand incalci legile importante nu vei obtine libertate; nu vei obtine nici macar anarhie..”

Dar ce vom primi, mai exact? Chesterton a explicat ca incalcarea „legilor importante” rezulta in mod invariabil intr-o lista de „legi mai putin importante” fara de sfarsit.

Dar Chesterton nu ne ofera o lista lunga de „legi mai putin importante”, ci prefera sa comenteze pe marginea unei dezbateri parlamentare in care Winston Churchill a fost acuzat de „prost gust”.

Amintiti-va ca titlul respectivului eseu era „Despre bunul gust”. Arthur Balfour, acuzatorul lui Churchill, a recurs la ceea ce numea Chesterton „zeul calp al bunului gust”. L-a atacat pe Churchill nu pentru ca nu se comporta ca un cetatean sau ca un crestin, ci ca nu se comporta ca un gentleman.

Chesterton se temea ca politicienii vor ajunge sa doreasca sa fie vazuti mai degraba ca gentlemeni, decat ca niste cetateni sau crestini. Chiar daca era cazul lui Churchill sau al lui, sa zicem, Donald Trump, e alta discutie.

Acest „zeu calp” era pentru Chesterton „consecinta finala si cea mai nefasta a ignorarii graduale a legilor importante”. Atentia fata de ele insemna odinioara ca problemele morale erau deasupra manierelor cuiva, sau a absentei lor. Dar in prezent? Sau la inceputul secolului trecut, cum erau? Potrivit lui Chesterton, „importanta in declin” a moralei a lasat locul „importantei crescande” pentru bunele maniere.

Astazi deplangem declinul nu numai al moralei, dar si al bunelor maniere, in timp ce tanjim dupa vremurile lui Chesterton in care manierele erau inca prezente. Traim intr-un secol in care se poate depune marturie despre adevarul rostit de intuitia lui Chesterton despre consecintele acestor incalcari. In fapt, ni se prezinta un adevar pe care nici macar Chesterton nu l-a surprins. Cu toate ca e adevarat ca incalcarea „legilor importante” nu a condus neaparat la o libertate mai mare, sau la anarhie, tot adevarat este si ca proliferarea „legilor mai putin importante” a redus drastic libertatea, in timp ce a promovat un soi de anarhie nelegiuita din partea celor care le incalca si pe acestea.

In toate domeniile vietii, dictatele acelor legi au dus la o microadministrare a vietii. Libertatea o aveau in minte cei care au vrut sa incalce „legile importante”, dar rezultatul a fost invers. Si-au pierdut libertatea si e dovedit de istorie, acest fapt.

Daca ar fi sa fim sinceri, sunt oare cele zece porunci asa de restrictive? Dupa cum remarca odinioara Chesterton in modul sau paradoxal, dat fiind faptul ca sunt doar zece, inseamna ca doar zece lucruri au fost interzise.